"Domnilor, Dacia a fost cotropita de romani in proportie de numai 14% si pentru o perioada istorica foarte scurta, de 164 de ani.
86% din teritoriul Daciei nu a fost calcat de picior de legionar roman. Este greu de crezut ca intr-o asa de scurta perioada istorica, dacii sa fi invatat latina, fara ca pe 86% din teritoriul lor s-i fi intilnit pe soldatii romani.
Dar daca nu de la romani au invatat dacii latina, atunci de la cine? - se intreaba aceeasi demni urmasi ai lui Traian?
Herodot ne spune ca, cel mai numeros neam din lume, dupa indieni, erau tracii. Iar Dio Casius ne spune si el: "sa nu uitam ca Traian a fost un trac veritabil. Luptele dintre Traian si Decebal au fost razboaie fraticide, iar Tracii au fost Daci". Faptul ca dacii vorbeau "latina vulgara", este "un secret" pe care nu-l stiu numai cei ce refuza s-l stie.
Cind sub Traian romanii au cucerit pe daci
La Sarmi-seget-usa n-a trebuit talmaci,
Afirma Densusanu si asta totul schimba,
Deci dacii si romanii vorbeau aceiasi... limba.
Daca astazi se consider ca 95% din cunostintele acumulate de omenire sunt obtinute in ultimii 50 de ani, sa vedem cum si notiunile noastre despre istoria poporului daco-roman pot evolua.
Cind nu de mult s-a publicat teoria evolutiei speciei umane in functie de vechimea cromozomala, s-a ajuns la concluzia ca "prima femeie" a aparut in sud-estul Africii. Urmatorul pas urias a fost in nordul Egiptului, iar de aici, Peninsula Balcanica.
Cind profesoara de arheologie lingvistica Marija Gimbutas, de la Universitatea din Los Angeles, California, a inceput sa vorbeasca despre spatiul Carpato-Dunrean ca despre vatra vechii Europe, locul de unde Europa a inceput sa existe, am fost placut surprins si m-am asteptat ca si istoricii nostri sa reactioneze la fel. Dar, din partea lor am auzit numai tacere.
Cind profesorii Leon E. Stover si Bruce Kraig in cartea "The Indo-european heritage", aprut la Nelson-Hall Inc.,Publishers, 325 West Jackson Boulevard, Chicago, Illinois 60606, vorbesc la pagina 25 despre Vechea Europa a mileniului 5 i.d.H., cares-i avea locul in centrul Rom^niei de azi, sa nu fim mindri?
Cind studiile de arheologie moleculara ne indreptatesc sa ne situam pe primul plan in Europa ca vechime, nu-mi este usor sa le raspund unor persoane care nu citesc nici ce spun, inteligent, altii despre noi si nici macar ce scriu eu.
Studii impecabile cromozomale, la nivel de mitocondrie folosind PCR (polimerase chain reaction) , pot determina originea materna a unor mumii vechi de sute si mii de ani.Teoria genoamelor situeaza spatial carpato-dunarean ca fiind, nici mai mult nici mai putin decat, locul de unde a inceput Europa sa existe; locul unde acum 44.000 de ani sosesc primele 3 Eve si primul Adam.
Cind am scris Epopeea Poporului Carpato-Dunrean, si volumele "Noi nu sintem urmasii Romei", "In cautarea istoriei pierdute" si "Calatorie in Dacia - tara Zeilor" m-am bazat pe astfel de cercetari, dar si pe cartea unei somitti in domeniul preistoriei Europei, D-l V. Gordon Childe, professor la Universitatea din Oxford, Anglia, caruia I se publica, in anul 1993, la Barnes & Noble Books, New York, "The History of Civilization", " The Aryans". El exploreaza intr-un mod fascinant originea si difuzarea limbilor in Europa preistorica. Intre paginile 176-177 publica si o harta aratind leaganul aryenilor in timpul primei lor aparitii: si minune mare, spatial Carpato-Dunrean este cel vizat.
Cind roata, plugul, jugul, cruta cu dou, trei si patru roti apar pentru prima dat in lume pe teritoriul nostru, dacic, cind primul mesaj scris din istoria omenirii se gseste tot pe teritoriul nostru, la Tartaria, cind primii fermieri din Europa sunt descrisi pe acelas spatiu, intr-o perioada cind Anglia abia se separa de continent si din peninsula devenea insul - 6,500 d.i.H., (vezi John North, "A new interpretation of prehistoric man and the cosmos", 1996, Harper Collins Publishers, 1230 Avenue of Americas, New York, 10020, Chronology), nu-ti vine a crede ca tocmai cei pentru care aduni aceste informatii formidabile despre poporul si spatiul pe care il ocupa tara noastra, te deceptioneza."