am si eu o scurta poveste de spus....incepe din clasa a 8a, iar acum sunt primul an de faculta

trebuia sa dau capacitatea, si mergeam la ora la romana; am cunoscut un tip,S, si nu prea ne suportam, la inceput. pana cand mi-a cam placut de el. trece si examenul, ajung la liceu cu el, in clase diferite. la bac, ajungem la ore impreuna, si devine foarte...indraznet. pana atunci doar ma salutase si atat. intr-o zi ma cheama la el cik sa ii arat ceva pt la ore. stiam ca e ceva mai mult, dar m-am dus. si a vrut sa ma sarute, dar nu l-am lasat, desi asteptasem de 4 ani sa faca asta. a fost totul ok, adik i-am zis ca nu, si am plecat. imi placea de atata timp ca nu am putut sa renunt la ideea din a 8a, si l-am sunat. ne-am intalnit, el a vrut altceva, eu i-am zis ca nu, nu vreau aia, vreau ceva mai mult. el nu era dispus pentru relatii serioase. am ramas foarte dezamagita. intr-o zi am avut o problema grava si l-am sunat sa ma ajute. era vorba despre unul dintre parinti. si cand ne-am vazut, am inceput sa plang. el plecase de la orele care le avea ca sa vina cu mine. mi-a zis ca oricand am nevoie sa il sun, si sa nu mai plang pentru ca nu ii place sa ma vada asa. a trecut si aia, eu aveam din nou speranta, ne-am vazut, dar acelasi lucru il vroia. credeam ca s-a schimbat, dar nu

. am tot insistat pe ceea ce vroiam eu, o relatie, si mi-a spus ca nu vrea sa isi bata joc de mine, si cel mai bine sa o lasam balta. woow..sfarsit de lume pentru mine. nu l-am lasat. a trecut bacul,vacanta de vara, am ajuns la faculta. am mai tinut legatura, dar rar. au fost perioade cand a vorbit cu mine foarte mult si perioade cand nu ma baga in seama. vorbeam si la telefon in timpul facultatii. si ne-am intalnit odata. m-am dus la el(facea facultatea in alt oras decat cel natal, eu am ramas in orasul unde am facut liceul). la el acasa, era sa se intample, dar nu s-a intamplat. si in vacanta de sarbatori ne-am vazut si ne-am certat. mi-am dat seama de un lucru: ne certam pe prostii. de ce sa ne certam daca el vrea doar un lucru de la mine. poate tinea la mine totusi. in sinea mea eram sigura. i-am trimis un mesaj pe telefon, si i-am zis sa nu plece maine zi(trebuia sa plece cu ai lui). mi-a trimis inapoi ca dupa cearta de aseara vroia sa plece imediat de aici, dar dupa mesajul meu s-a razgandit si in plus s-a despartit de prietena lui(avea 2 sapt cu ea, niciodata nu a avut o prietena mai mult de 2-3 sapt). ne-am vazut, s-a intamplat. aa..si eu aveam prieten. si poate suna urat, dar mi-am zis ca sa fiu cu el e ultima mea dorinta pentru 2008 si apoi renunt la el. dupa noaptea aceea, i-am trimis un mesaj, i-am zis ca imi e dor de el, dar nu a mai zis nimic. am spus ca asa e bine, o sa il uit. a mers pana azi, nu i-am trimis nimic, dar parca nu pot sa renunt. nu il mai sun, nu nimic, il las in pace(sper), dar daca ma suna nu stiu ce sa fac. pot sa ii zic nu, dar parca e asa de tentant sa ma joc.