chiar vb serios ARIDANA?
Altădată,
Îţi ţineam calea la fântână...
Ştiam
Că nu poţi trăi fără apă
Altădată,
Te găseam la horă
Te-ntâlneam la bâlci, la târg
Dar ne-am pierdut pe noi,
Noi, azi nu le mai ştim
Poate că Dumnezeu şi Dragostea
Au votat împotriva naşterii Zeului Internet !!!
Nu ştiu altă închisoare
mai rece ca Internet Relay Chat ...
toate bucuriile Raiului
sunt pierdute iremediabil
Ne-a lăsat Văzul
Să te văd cum te chinui
Auzul
Să pot să te aud cum plângi
Altădată
Te Gustam
Aşa ştiam când eşti dulce
Atunci când aveai privirea acră
Când vorbele tale erau sărate
Sau când amarul tău se-neca în sufletul meu.
Altădată
te Adulmecam
odată cu iarba cosită
cu pomii înfloriţi
cu salcâmii şi teiul
care mă ameţeau
cu al lor parfum
iar când în stomac
simţeam un gol-acea foame de tine
orice fum
era o bucată
din sufletul tău friptă
aproape de a fi făcută scrum
altădată
mă simţeam ca o pasăre
când săream în căpiţa de fân.
Atunci, în poiană, când iarba rămânea aproape jumătate pe mine...
eram mai Verde decât tinereţea pe care o aveam.
În Îmbrăţişarea ta
Pierdeam o mie de păsări care
Zburau din sufletul meu
Către ceruri
Grăbite să spună că şi aici pe Pământ
Mai este un Rai.
Toate bucuriile Raiului se Adunau
Atunci când amândoi ne Pierdeam într-o dragoste nebună
Erai dulce, sărată, amară.
Erai caldă dar parcă şi rece-fior
Miroseai a flori de mai
Glasul tău, muzică divină
Iar chipul tău
Prima icoană la care sufletul meu a învăţat să se închine!