Privesc, revoltata, cum in loc sa scada numarul avorturilor el se inmulteste si nu numai in randul femeilor, ci chiar in randul copilelor(caci nu poti numi altfel o fata cu varsta sub 15 ani). Aveam pretentia ca evoluam. Traim vremuri in care prezenta calculatorului conectat la internet nu mai reprezinta un lux, vremuri in care orele de educatie sexuala ce ne pun la dispozitie informatii in legatura cu metodele de contraceptie sunt prezente in majoritatea scolilor. Deci, cu ce drept imi spui ca: "Am ramas insarcinata din lipsa de informatie". Nu, ai ramas insarcinata din lipsa de interes, din comoditate, din dorinta de placere egoista. Am impresia ca unele din noi abia asteapta sa vina domnisorul cu hormonii urcati la cap ce nu are idee de lumea in care traieste sa-i spuna: "Am eu grija, nu te teme!". Da, are el grija ca doar in caz de ceva isi ia talpasita si in plus nu ramana el "insarcinat". Dar tot acceptam. La ce sa ne privam de placere in plus cand stim ca avortul e la dispozitia tuturor. Cu ceva spaga, avort fac si fetele sub 18 ani fara prezenta parintelui sau tutorelui ce-o crede inca virgina.
In zilele noastre este aproape imposibil sa ramai insarcinata fara voia ta avand in vedere metodele de contraceptie de care dispunem- normale, ba chiar si de urgenta. Dar nu ne pasa, domnule! Aruncam vieti la gunoi fara pic de resentimente. Am ajuns ca in pragul unui avort sa ne intrebam nu cum ar fi normal: "pastram sau nu bebele?", ci "fac anestezie locala sau generala?". Am ajuns ca nici dupa experienta unui avort la doar 20 de ani sa nu ne vina mintea la cap sa ne protejam, ci sa ne lapadam de responsabilitate si vina cu cea mai mare usurinta, am ajuns, in cele din urma sa ne jucam:"ne-am certat, fac avort!", "ne-am impacat, nu mai fac!", "iar ne-am certat, fac".
Poate ca sunt eu prea conservatoare, poate ca judec aiurea, poate imi bat capul cu lucruri care nu ma privesc atata vreme cat oricum schimbarea nu sta in neputincioasele mele maini, Dar daca ai gresit cu buna seama asuma-ti responsabilitatea si nu trai cu gandul ca "suferinta" din perioada respectiva pe care NIMENI nu o poate intelege te elibereaza de vina si-ti da dreptul sa-ti vezi linistita de viata, bucurandu-te de toate bune, lumesti pentru ca oricum ai o scuza: "nu era momentul potrivit".
Prea multa abuz in jur, prea mult!