Travesti pentr-o eternitate

[goeteri]

Am cheia pentru nemurire
-cea la care visez des-
și-aveam etern împotrivire
de logică... că n-avea sens?!?

Brusc, banal schimb de idei
și-o am soluția finală;
ce medici, popi, arhierei...
nu știu nimic... cu multă școală?!...

Înțelesul e-o facilitate;
deci ce-i intrare, e născut,
Ieșirea fiind fatalitate,
final... total neprevăzut!?!

Și cum inexistând un cert,
sigur se poate eluda
solistul figurând concert;
...schimbându-l cu-altcineva!

Și m-am decis; e prima zi
să-mi schimb total identitate,
să mă nasc nou... un travesti
și să câștig eternitate!?!

În fapt nimic nu-i exclusiv,
descoperit de toți virușii
ce-și schimbă măști intuitiv;
femei-s bărbații, perșii... rușii?!?

Vă conjur să-mi fiți toți exemple
să devenim toți ambisexe,
confuz creând pe continente...
în mătănii veșnice... perverse???

Un fel de ”all self” trădători
de sex, idei, identitate,
nedibuiți, tot schimbători
să păcălim divinitate...

Că renunțând la responsabil,
imagine, adevăr, morală,
veștmânt te face imuabil
cu acte false, fără școală...

PS.
Rămâne sigur întrebarea;
la ce servește nemurirea
cu-amor banal precum mâncarea
și palma-nlocuind iubirea...
și limba făcând primenirea???...
... Schimb, nemaifiind, reînnoirea;
nașterea fiind ca..cam... o rea
și avortul interzis scuiparea!!!...
Aveți răspuns!...  E transformarea???...
28.02.2011

[Un calator]

Nici pe departe drag prieten
E valsul drag din orice clipa
Ce-n inima-l purtam etern
Cu-a noastra viata multumita.

Chiar daca ne-am schimba chiar sexul
Tot cu sau fara suflet fi
Tot n-am gasi ce spune dexul
La a traii sau a murii.

Asa ca ne ramane sansa
La care incercam a crede
Ca o viata avem si doar cu dansa
Traim si Dumnezeu ne vede.

Eu nu visez eternitatea
Si tare as vrea sa ma opresc
La un lacas cu doar maicute
Sa cer iertare, sa ma pocaiesc 

Ca poate asa vom reusii a trece
Prin viata asta de noroi
Si tot mereu, nu vom mai merge
Doar inainte ca si "boi".

Schimbarea vine cand e drept
Sa stim iubi, sa stim ierta
Sa nu mai spunem ca-i inept
Ca-i viata dura si e grea.

E-a asa ca nu mai stim zambi,
Sa stim vorbii aceasi limba
Vom inceta oare a minti?
Cand poate sti ..., iubirea ne alina. 

[goeteri]

Frumos răspuns la alegoria
Cu înțelesuri ticluite
Dezvăluind din viclenia
Ce scriitor cu șimț... resimte!

Aprecierea mea!

[Un calator]

Frumos e tot ce scrii mon ami
Si toate au rostul si intelesul lor

Noi suntem poate trecatori
Ce spunem ce inima ne-ndeamna
Si vom ramane visatori
Neascultati si luati in seama.

Dar peste ani care trec
Vom merge doar alaturi
Cu inima intreaga si e drept
Puternici ca doi tauri .

Iti multumesc pentru apreciere
Si-ti apreciez al tau talent
In tot ce scrii este doar miere
Povesti ce-s vi si spuse lent.

 Tot respectul iti este cuvenit si iti apartine, mon ami.