Construcție

[goeteri]

E lumea făcută din rău, e foarte rea,
Zbătându-se-n supremații, tabu,
În egoism de-un viitor de acu’
Cu orice preț; de-ar fi și de-a elimina!

Este-un tipar preselectat, ”puternic”,
În mijloace și căi fără morală;
Că și el, etic, slăbiciune-i, boală,
Cu învingător cel mai pervers nemernic!

Este emulul zeilor, etern;
Infanterist ”erou”, cu baioneta
Înfiptă pe la spate... E muscheta
Ce trage-n neștiut, zeificând patern?!

E-al speciei născut; din totdeauna
Cel ce-și omoară puiul, de-i bastard...
Călugărița ce-și consumă partener... Ard
Popii pe eretici; făcând Soare... Luna!?

Alesu-i pușlamaua care țipă,
Că nu-l duce nici capul, nici conștiință;
Manoperantă, doar un neuron... cu știință
S-adune proști în jur... Ca el, convinși în pripă.

Și se cultivă dive false, nude
De sentiment, talent, de meserie
Să-și umple goluri intime, în chirie
”Punându-și” trup... adultele sau crude!

Se selecționează arhaic, ancestral;
Călăi, stăpâni hoți mincinoși, în frunte,
Adulterine, ucigași... Un pod, o punte
La nesfârșit în lumea construită... teatral!
09.06.2012