Dupa 22 de ani de casnicie ma vad tradat

[lary]

Ca sa pot povesti cel mai bine ar fi sa-mi puneti intrebari...multumesc...

[Lorelei]

Bine ai poposit. Eu zic ca ar trebui sa iti iei inima in dinti si sa ne spui in cateva cuvinte ce s-a intampla, ce simti, cum te-au "lovit" lucrurile si apoi sa vedem cu ce te putem ajuta. Inca o data bun venit si... curaj!

[lary]

Este cumva... ciudat ca dupa 22 de ani de casnicie am ajuns sa spun aceste lucruri pe un sait care dealtfel il citesc de foarte mult timp.Si totusi indraznesc sa-mi dezvalui o mica parte a vietii mele....1991,era vinerea mare cind am cunoscuto pe sotia mea.Dupa o conversatie destul de timida si abordind citeva subiecte pe vremea aceea legate de scoala am intrebato daca pot sa o insotesc pina acasa.Am condus-o ne-am spus noapte buna si cam asta a fost prima intilnire.Duma un anumit timp(eu in timpul acela ma ocupam cu discoteca din sat si totodata si cu filmele de la caminul cultural)a venit la discoteca.Era foarte frumoasa cum dealtfel este si acum..aproape neschimbata cu toate ca avem si 2 copii frumoasi si foarte cuminti.Dupa ce a nasut primul copil a inceput unele mici neintelegeri...intr-o dimineata am vazut-o vorbind cu un barbat cu care un nu prea vorbeam daor ne salutam cind ne intilneam...nici amici nu eram macar...i-am cerut citeva explicatii...le-am primit dar nu asa cum am vazut eu...ceva nu se lega si cu toate astea am lasat-o asa cum a spus ea.Totul de atunci a inceput sa intre din nou pe fagasul normal al vietii noastre pina in momentul cind a hotarit ca vrea sa mearga la un serviciu.Asta sa intimplat poate si la insistentele mele.Copii nu mai erau deacum mici asa ca am crezut ca este ok sa faca totusi ceva...defiecare data reprosindu-mi ca sa plictisit acasa si ar trebui sa incerce.Totul bine si frumos. O perioada totul a decurs normal numai ca a venit o zi in care mie mi sa parut ca ceva incepe sa scirtie.Intr-o dimineata primeste un bip...eram treaz pregateam cafeaua...douo minute mai tirziu am intrebato cine era raspunzindu-mi ca esre sefa ei si nu i-a mai raspuns deoarece era bipul care o anunta ca vine masina sa le ia...Sotia mea mergea la munca cu inca 2 colege,una dintre ele fiind sotia celui mai bun prieten al meu....Am ramas putin surprins si spre marea mea rusine am facut un lucru pe care nu-l facusem niciodata...am luat telefonul ei si am vrut sa vad cine a sunat...am ramas foarte surprins cind am caonstatat ca imediat dupa ce a primit bipul a si inchis telefonul.Am asteptat pina a esit de la baie si am intrebat-o de ce a inchis telefonul...un raspuns prost am primit si am continuat sa sun pe acel numar.Am ramas foarte mirat cind la capatul celalalt am auzit o voce de barbat...am intrebat de ce a sunat ,nu prea a stiut ce sa-mi raspunda.Deaici am inceput problemele si a durat o perioada destul de dificila ia incercind sa-mi spuna defapt ca nu pe ia a sunato ci ia era doar puntea de legatura inte el si prietena ei,si multe alte minciuni ...eu asa le-am perceput.Am inceput sa fac citeva investigatii si am aflat o groaza le lucruri pe care eu nu le stiam si totdeuna am mers pe incredere.De-atunci increderea in ea a scazut foarte mult.Acum un an mai exact in februare intr-o seara a primit un nou bip...deja uitasem neintelegerile pe care le avusesem inainte si se contura tot mai mult acea Iubiree si Dragoste pe care o aveam pentru ea si inca o am dar cumva impartit nu stiu cum sa explic.Nu am terminat de povestit doar puteti sa-mi raspunde-ti pina aici.

[lary]

Am ramas sa continui restul povesti mele....Dupa acel bip primit de Sotie am fost iarasi putin nedumerit,a luat telefonul sa uitat la el si mi-a spus ca este de la prietena ei lucru care m-a facut sa inceapa iarasi indoiala fata de ea.Eram la bucatarie nu ma insistat pe aces subiect.Intre timp ia telfonul si suna la prietena ei care dealtfel este cumva si vecina noastra spunind printe altele si de ce a dat bip si nu a sunat...nu prea conta pina la urma prea tare sa aud eu asa ceva.Dupa vre-o zece minute "eu in acest timp fiind afara" prietena ei a venit pe la ea,atunci ceva ma facut sa cred ca nu este in regula acel bip primit .Mergind in casa discutia era cam asa in momentul intrari mele pe usa..de ce fata ai dat bip si nu ai sunat?...la care prietena ei a raspuns...mai dau si eu din cind in cind bip.Dupa ce a plecat i-am cerut telefonul sa ma uit si eu la acel bip...surpriza...nu era nici un bip cu numele sau ,macar numarul prietenei ei...doar telefonul dat de ea catre respectiva.Am intrebat ce sa intimplat spunindu-mi ca nu stie de ce nu a ramas acel bip.Sa fim seriosi si un copil stie ca daca vrei sa ramina ramine iar daca nu vrei se sterge.Deaici au inceput din nou certurile nu foarte aprinse pe moment dar care nu ne faceau deloc bine nici unuia dintre noi.Cumva sa intimplat dupa o anumita perioada de timp sa vorbesc cu prietena ei si am aflat printre altele ca defapt ia o chemase spunindu-i sa spuna ca acel bip era de la ea.Pentru moment nu prea am inteles de ce mi-a spus asa ceva si nu am luat in seama ce mi-a spus.Am pus-o sa schimbe numarul de telefon lucru pe care la aceptat din varii motive.Intr-o zi am luat telefonul sotiei sa caut un numar de telefon pe care eu nu-l mai aveam si inca odata am ramas foarte surprins ca undeva la mesaje prin ciorne daca nu ma insel acum am dat peste 2 mesaje trimise de ea sau cel putin asa a vrut si cred ca nu le-a mai putut trimite sau salvat in ciorne.De ce a trebuit sa le vad eu asta chiar nu stiu si totusi sa intimplat.Erau 2 mesaje cu urmatorul continut...fac aceasta precizare sa stiti sa-mi raspunde-ti....unul spunea asa...nu mai suna sunt acasa...iar cel de-al doilea era asa...da ma duc...eu am presupus ca respectivul a intrebat-o daca se duce la munca...nu stiu ce veti interpreta voi sau cum .Am luat numarul din mesaje si dupa citeva zile m-am hotarit sa-i trimit un mesaj si sa vedem ce mi se va raspunde.A durat cam 2 ore pina am primit raspunsul.Nu stiu daca conteaza ce am spus eu important este ca la al doilea mesaj pe care l-am primit spunea ca...iarta-ma dar nu stiam numarul pe dinafara si deaceea mi-a raspuns cu intirziere.Va dati seama ce am simtit in acel moment.A durat ceva timp cit am dialogat prin mesaje pina m-am hotarit sa-i arat despre ce si cine este vorba si ca a incercat sa ma minta ca pe un copil.Ce pot sa va mai spun intre timp am aflat si cine este persoana cu care dialoga.i-l cunosteam din vedere si poate cuneori ne si salutam...nu eram amici si nicodata nu am avut ce sa ne spune-m.Am incercat prin diferite cai de dialog cu Sotia mea sa-mi raspunda doar la o intrebare care mie mi- se pare destul de simpla...De ce?....De ce a facut acet lucru...De ce!...nici acum nu am primit raspunsul si cred ca nu-l voi primi vreodata.Ciudat este ca intr-un timp mi-a spus foarte fag ca nu a facut altceva decit ca au vorbit la telefon...alteori spunindu-mi ca nu-l cunoaste si ca nu a avut niciodata treaba cu el....Ce pot eu sa mai inteleg din aceste vorbe?Mai pot eu oare vreodata sa am incredere totala in ea?Pot eu sa uit vreodata ca sa comportata asa?Daca niciodata nu am primit o explicate?Nu inteleg totusi un singur lucru....Cu ce am gresit sau ce am gresit in acesti 22 de ani de casnicie.A avut totul nu i-a lipsit niciodata nimic mai ales eu nu mi-am pertecut noptile prin baruri sau mai stiu si eu prin alta parte nu am lipsit niciodata de acasa fara sa stie ce fac sau unde sunt..intotdeauna telefonam si spuneam unde sunt cu cine sunt cit mai stau la munca in cit timp vin acasa...adica am incercat sa stie tot ce fac doarece cred ca asa este cel mai corect fata de femeia pe care am Iubit-o si o Iubesc cu toata fiinta mea.Pentru ce toate astea? Eu unul chiar nu pot sa inteleg dar poate raspunsurile voastre ma va lumina si pe mine.

[Lorelei]

Stii cum se zice, ca nu e greu sa iti faci o relatie, ci sa o intretii. Te-ai gandit prima data cand ai descoperit ca mai e un barbat in scena, oare de ce a putut sa apara? Inseamna ca sotiei tale ii lipsea ceva. Crezi ca e suficient ca nu ai lipsit de acasa si nu ti-ai petrecut noptile prin baruri? Cand i-ai dus o floare ultima data, cand ai scos-o in oras ultima data, la o intalnire, unde sa se imbrace frumos, sa ii spui cat e de frumoasa si cum iti umple viata etc.? E ciudat cum oamenii ajung sa ii ia "for granted" pe oamenii de langa ei, gandindu-se ca e de datoria lor sa-i iubeasca si sa le fie fideli. Cand ai intrebat-o ultima data daca e fericita? Si - raspunsul daca nu e da - sa vezi cat e vina ta ca asa stau lucrurile? Ca poate ai uitat sa ii arati cat de mult o iubesti si cat de mult o apreciezi, si cat este de frumoasa si cat este de sexy si cum te face sa te simti asa cum nimeni nu te-a facut vreodata sa te simti? Stiu, cine mai face toate astea dupa 22 de ani de casnicie? Well... toata lumea ar trebui sa le faca. Nu spun ca ea nu greseste sau nu a gresit, spun doar sa incerci sa vezi tot tabloul. Si, daca vrei sa iti salvezi casnicia, sa nu stai "s-o prinzi", ci sa te gandesti cum sa faci ca ea sa renunte singura la celalalt pentru ca are tot ce ii trebuie cu tine, langa tine. Poate puteti vorbi deschis despre toate astea. Poate nu. Daca nu - dupa 22 de ani trebuie ca o cunosti... ce ii face cea mai mare placere? Ce o face sa se simta valorizata? Ce o face sa se simta femeie? Daca stii raspunsurile - stii ce ai de facut. Flirteaza cu ea, asta este un lucru care se uita foarte repede... uitam sa mai jucam jocul dragostei... Joaca-te si in pat si in afara lui, curteaz-o, fa-o sa se reindragosteasca de tine... In loc sa fii victima, devino cuceritor... devino invingator. Succes!

[lary]

Lorelei multumesc pentru raspuns.Tot ce mi-ai spus sa sti ca am facut...nu cred sa fi uitat in vre-o dimineata sau seara sa-i spun ca o Iubesc si ca ea este Soarele meu...de foarte multe ori i-i spun sa mergem la sfirsit de saptamina la munte ..nu sunt decit 80 de km pina la sinaia...degeaba...pur si simplu degeaba...iar de flori nu se pune problema..asta o fac chiar foarte des.De dialogat este foarte greu sa dialogam,incerc sa fac acest lucru fara rezultat si nu inteleg de ce nu putem sa vorbim despre ce nu ne este bine si ar trebui sa remediem...in zadar ma stradui.La un moment dat mi-a incoltit in minte ideea de a divorta dar de dragul ei si pentru ca o Iubesc pina la sacrificiu am renuntat.Lorelei nu pot sa pricep...nu inteleg si nici nu mai stiu cum sa lupt pentru fericirea noastra iar de unul singur nu stiu daca voi reusi.Am intrebat-o de foarte multe ori sa-mi spuna deschis si sincer ce o supara si ce nu am facut...ce ar trebui sa fac cum ar trebui sa fiu...tacere..tacere..tacere iar sufletul meu nu mai intelege nimic.Eu am fost sincer si o sa ramin incontinuare tot asa de sincer pentru ca viata mea sa bazat mereu pe pricipii .Daca eu nu stiu cum sa procedez poate tu ai idee despre ce ar trebui sa fac.Multumesc.

[Lorelei]

In cazul asta... nasol!

In orice relatie (cu exeptii extrem de rare), unul dintre cei doi iubeste mai putin sau hai sa zicem ca mai degraba se lasa iubit decat iubeste. Dupa 22 de ani, lucrul asta devine o rutina, relativ plictisitor, sau hai sa zicem ca nu mai aduce nimic nou, nicio satisfactie. Nu stiu ce sfat sa iti dau... daca ar fi fost vorba de neglijenta si a uita sa faci gesturi frumoase, sa o valorizezi era mai usor, efortul ar fi fost de partea ta, adica efectiv putea incerca sa faci ceva. In cazul asta... nu prea ai ce sa faci. Decat eventual sa devii si tu rece si nepasator (asta inseamna sa poti juca un rol care nu te reprezinta), in speranta ca atunci se va aprinde un beculet de alarma: opaaaa, de ce nu mai e atent, de ce nu ma mai copleseste cu atentie etc. si sa se trezeasca, sa devina provocator sa te recastige. Dar asta are sanse numai daca, intr-adevar, lucrurile nu s-au deteriorat mult in relatia voastra. Nu stiu ce sa iti spun, e rau ca nu e deschisa sa vorbiti, ma tem insa ca ar fi greu de tolerat adevarul pe care ar putea ea sa ti-l spuna...

Rabdare si intelepciune! viata iti va arata ea un drum...

[carolina87]

Parerile expuse deja sunt comune cu ale mele. Totusi, probabil suna si ciudat..cainele de bine turbeaza. Oricat de bine i-o fi fost, probabil ca a intrat intr-o rutina si nici asta nu face bine unei relatii. Se spune ca omul este un masochist, si nu o spun eu, insa probabil ca e bine sa fi si tu o perioada mai rece sau mai indiferent, dar nu dus la extrema, desi stiu ca nu iti sta in caracter sau putinta. Incearca sa schimbi tu situatia sau peisajul...in timp vei gasi o solutie daca o cauti sincer. E dificil si obositor, intr-adevar, insa vei gasi singur o solutie sau ceva prin care sa o atentionezi. Ai rabdare cu tine si incearca sa nu iti ocupi gandurile numai cu aceasta problema, nu e usor, stiu, insa, abordand altfel situatia e posibil sa se schimbe, incet, lucrurile. In tine gasesti solutia, asta e sigur, dar cu rabdare si sinceritate. Sunt sigura ca vei gasi calea ce mai buna. Probleme de genul asta nu se rezolva cu divort. Ai incredere ca vei gasi ajutor, cere si lui Dumnezeu putin sa te lumineze etc., sunt sigura ca va functiona, poate nu dupa o saptamana luna sau un an...Ai rabdare si incredere!

[Ben]

Salut, Lary,
Daca suferi atat de mult in fiecare zi (asa cum inteleg eu, pentru ca lipsa de incredere duce la asta) eu cred ca ai facut deja ce puteai si trebuia sa faci. Daca as fi in locul tau eu "m-as retrage", as deveni mai rezervat fata de ea si mi-as trai viata astfel incat "sotia mea" sa nu mai fie in centrul atentiei.
Daca te vrea, va veni la tine.
Daca nu, e mai bine sa elimini chinul.
Doar stii, dragoste cu forta nu se poate....