"Experienţa nu are valoare etică.Este doar numele pe care oamenii îl dau greşelilor pe care le fac."(Oscar Wilde - Portretul lui Dorian Gray)
Şi,pe de o parte,chiar aşa şi e.Voi da numai un exemplu,cel al primului meu prieten.Eram atât de tineri şi furtunoşi,încât,după câte o ceartă,el decidea că ar fi mai bine dacă am continua pe drumuri separate,argumentând că are nevoie de "experienţă".Să mai cunoască şi alte fete,să-şi trăiască tinereţea...Nu vreau să judec pe nimeni şi recunosc că eu însămi am ajuns să gândesc ca el.Numai că,în sufletul meu,simt că această "experienţă" nu e decât un paravan al indeciziei mele,al fricii,al nerăbdarii,a nesiguranţei...
Până şi istoria probează citatul de mai sus,iar memorabil este Ecleziastul,care adjudecă: "Nimic nou sub soare."
Pare că,oricâte greşeli ar face,omenirea nu învaţă niciodată.Insuccesele înaintaşilor nu îi descurajează pe urmaşi,din contră,parcă îi motivează,făcându-i să creadă inutil că vor reuşi acolo unde toţi ceilalţi au dat greş...