Treci pe stradă, iar, pedestră,
Lasă-mi iris să te-atingă
Și din inima-mi ecvestră
Să-mi las pași, pe gând să-ți ningă!
Hai, te-așează iar în parc,
Să-ți mângâi ce-i loc lăsat!
De pe bancă să-mi simt arc,
Suflet... Să-mi pierd respirat!
Spune iar din buze șoapte,
Să le îngân în descifrare,
Ce nici de e-n zi sau noapte
Nu mă-nșel... De-i depărtare...
Lasă-ți adieri pe urme
’n iz din florile ce atingi,
Să mă îmbeți... diurn să-mi curme
Numai vise... nopți să-mi stingi!
Treci, spune, hai lasă-ți clipe,
Ce ai din ani, ce-ți aparțin...
Și din micile-ți risipe,
De ai vreun dor, mă chemi... și vin!...
Neștiut... Un anonim!...
29.08.2012
Subiect: Anonim (Citit de 5205 ori)
