Întinde palma, când te cauți, femeie,
pe pielea înflorind într-un vis feerie,
pășind fine-aripe înspre zbor... pe-o alee,
mă găsești te așteptând, nelipsit în sclavie.
Sărută adiere, ce îți bate roz-buze
înroșind în petale și vânt, alizee,
să rupă de dor nisipoase taluze…
neant de torent, ce mă îneacă, femeie.
N-ar fi niciodată câmpii, plaje albastre
de mări în oceane, picături de iubiri
n-ar strânge saline, amaruri de-a naște...
De nu-i, nu-i nici lume, să poarte amintiri!
Ar fi Universu’ în dureri, cefalee,
de n-ai fi tu mii, milion, bilioane... femeie!
10.03.2013