Frunze strivite fără milă de ploaie
descătuşaţi norii se ciocnesc între spaţii
fulgere albe neguri despică
peste apocaliptice reversări de ape
torente, şuvoaie...
Mă scutur renăscând în chip de trăsnet albastru
şi mă preling în pământ coborând peste tine
peste ideea de tine-paratrăsnet al tuturor sentimentelor mele
zăgăzuite până astăzi şi eliberate în furtună.