Doliu

[HERRA]

  E o zi de doliu pentru mine, imi pare rau daca va intristez, iar cei care nu vor sa sa intristeze ii sfatuiesc sa nu citeasca . Detest tristetea si mi-am promis ca voi face tot ceea ce imi sta in putinta sa fiu fericita dar, nu pot merge mai departe fara sa scriu si in sufletul meu sa fac acest lucru.

 Mi-a murit iubirea, demult, doar eu, ca un copil prost ma plimbam cu un trandafir roz in mana prefacandu-ma ca el reprezinata iubirea mea! De ce-a murit? Mii de raspunsuri imi traverseaza scoarta cerebrala dar nici unul nu e demn de mentionat! S-a nascut prea tarziu, a fost sufocata prea devreme si ignorara prea curand! Tipa de disperare si durere dar, cine mai avea urechi pentru ea, cand erau atat de multe racnete in jur?

 Nici nu am putere sa plang! Doua lacrimi stinghere au aparut si-au prezentat omagiile si au plecat! Atat! Nimieni altcineva! Ironic, erau atat de multi cei care ii doreau moartea iar azi, cand dorinta li s-a indeplinit ei nici macar nu stiu sa poate sarbatorii!!! Sunt eu, cu ea! Am vrut sa tip, sa plag, sa ma zbat, sa mor si eu! Am intrebat disperata: 'de ce Doamne?Chiar ata de mult te-am suparat? Vrei sa ma pedepsesti?' apoi, am raspuns resemnata: 'Accept ceea ce mi-e dat! Faca-se voia Ta!'

Sunt la fel de pustie ca acesta iubire ce sta lipista de viata, in dreapta mea!Zambesc trist si realizez ca era doar un pui de iubire, avea doar 3 anisori,156 de saptamnai,1095 zile, 65700 ore...Nici nu stiu cum a trecut timpul!

 Nu stiu de unde vine durerea din sufletul meu, nu stiu nici cat are de gand sa stea, nici unde se va duce! Stiu doar ca nu eram pregatita,poate nu as fi fost niciodata!Imi simt inima batand navalnic, trupul imi tremura lipsit de vlaga, eu ma zabat ca un miel in muta suferinta! Nu a fost doar iubirea mea, nu a fost doar un vis! A fost iubirea nostra si a fost cat se poate de vie!!! Iubirea mea si a lui ! El, azi nu e, in schimb cred ca va trimite un buchet de flori ...

 Iatra-ma iubirea mea! Nu am stiut sa te pretuiesc cand erai langa mine, te-am lasat sa mori, dar, stii prea bine ca am incercat! M-am zbatut! Am luptat, am muscat din durere, doar ca sa te salvez! Se pare ca nu am stiu sa lupt cum ai fi meritat! Te-am pierdut... Te privesc cat de suava esti,ai sa imi lipsesti o vreme, imi va lipsi gingasia, veselia si caldura ta! Azi, acum nu mai pot face nimic oricat de mult as vrea! Cine se naste e dator cu o moarte! La nasterea ta au dansat norii cu soarele, azi la moartea plage luna si stelele! Poate iti va fi mai bine acolo, poate imi va fi mai bine aici...

A murit iubirea! Traiasca iubirea!

[viulian]

Condoleante Hera  Imi pare rau..

Sper sa gasesti taria sa treci peste acest moment.. Nu am cuvinte
Ce s-a intamplat, ce a patit copilul ?

[HERRA]

Imi cer scuze, daca nu am stiut sa ma fac inteleasa! E vorba de iubire, nu de un copil! Iubirea era un pui pentru ca avea doar 3 ani 

[viulian]

Ufff.. Sa ma bucur acum ? Eu intelesesem ce e mai rau..... 

Vei trece peste asta, cu totii am trecut..
Cum zici si tu, un sfarsit e un nou inceput, si daca ai rabdare cu tine, iti ingadui durerea o vreme, vei redeveni la fel de puternica precum ai fost :*

[Lorelei]

Povestea ta si probabil si titlul ales mi-au amintit de "Doliu" lui Arghezi. O reproduc aici in speranta ca vei ajunge cat mai repede sa priveste totul cu seninatate:

Mai mult, tu nu vei mai vedea
Nimic, nici cer, nici flori.
S-au prafuit din zarea ta,
Ca niste nori.
Nici zare nu vei mai avea,
Nici ochi cu care s-o masori
In geamuri prin perdea.
De-acum straina mana ta
Iti va sedea deoparte,
Ca un condei, pe undeva,
Alaturea de-o carte.
Si ochii tai, de gura ta,
Vor trece mai departe,
Decat un nufar de o stea.
Orbit-a viata si, cu ea,
Si cantecul si luna,
Si unda-n care stralucea
S-a stins pe totdeauna.

Tu pentru veci tu nu vei mai fi,
Si-ai fost, cumva, vreodata?
Pustiul ma invalui,
Cand sub un plop mi se trezi
Tot dorul de-altadata!
Durerea me se pierde-n fum,
Tot cautand un vreasc de rost
Intr-aste drumuri fara drum,
In care toate doar au fost,
Si nu mai sunt acum.

[desdemona]

eu am gasit o poezie care se cheama" Un zambet intr-o zi de doliu".Mie mi-a placut mult,foarte mult..sper sa va placa si voua



nu opreste durerea ce-mi macina gandul.
lacrimile cantului nu se sfarma
nici dupa ce nebunia a trezit cerul.
Plange acum in noi
si foloseste ploaia de toamna drept arma.
raiul isi deschide ferestrele..
cantecul ingerilor imi apasa umerii goi.
Glasurile vrajite trec de zabrele..
si-mi ciobesc visul.
Mai raman sa m-amagesti cu uitarea.
sa ma pierd in spoiala-ti amara.
incepuse sa-mi placa tacerea
acestui schelet ce-si cauta mormantul;
nu vreau sa te pierd si mi-e teama..
de cripta rece,solitara..
ca te-as fi pierdut deja!
N-am gasit inca lutul ce-si poarta inscriptia
si parca suntem mai aproape de niciodata
decat de noi..
parem 2 cadavre iesite din ..pamant,
udati de lacrimile inorogului speriat de vant.
nu mai e nimic uman in osemintele ostenite.
in calatoria intinarii pacatului dintai
si azi ai uitat sa ramai..
Nu poti vedea?pe-aici paseste agonia
unor regrete amagite.
ti-aud surasul..
gustul lacrimilor de smarald,
acel sarut din orele tarzii.
Minte-ma iar..
cu-amintirea ta.
si teama imi plange la geam cu durere,
cred ca tu ai uitat
acele-atingeri stinghere,
..cu privirea;
visul spalat
de mii de sperante in umbra ta.
parfumul din cripta pare azi mai greu
cu man-amortita imi dezmierzi pasii.
te-astept fara teama si azi ca mereu.
iar jocul frivol ma apropie de tine.
stelele cred ca ti-e frica de tine,
nu mai stiu ce-i cu mine.
ce n-as da acum sa am puterea
sa-ti intorc zborul spre mine.
lumea mi-ar fi sclava-n vecie.
Imi lipsesti tu si-a noastra magie.
dac-ai sti ce simt eu
tu te-ai mai fi pierdut in noapte?
ascund azi ce-i bine
intr-un cufar departe.
nimeni sa-mi fure valsul de roze.
doar tu existi pentru mine
si fara tine soarele n-are raze.
daca tot ce-am visat
era o alta-amagire,
si tot ce-am sperat se topeste in fum,
daca ranile-mi soptesc sa uit de tine
ca nu-mi pot gasi inima pe un alt drum,
ecoul meu canta.
si sufletul curge in rasuflarile amare.
ti-am privit osemintele ultima oara,
ruga de-amor nu mai e o-comoara
si tu ai uitat
si gandul meu moare.
imi amintesc vorbe de ceara,
ce-n noul sarut au uitat acea toamna
de primavara.
ultima dezamagire,din ultima seara.
stigmatul priveste stridenta chitara
traitul sfarsit pe buzele frante.
e glasul de clopot
ce parca ma cheama
si plange-n siraguri de-arama
...nu e iubirea..inima te minte...
e doar trasura-n doliu cenusiu.

[Guardian|Angel]

Durerea, e ceva normal atunci cand treci printr-o despartire....tipi,strigi, vrei sa mori...dar intr-un final realizezi ca totul s-a intamplat pentru ca asa a fost sa fie....daca avea zile,iubirea traia....iti reamintesc ce ai spus chiar tu odata:" suntem un cuplu perfect,atunci cand nu suntem impreuna..."
Nu aceasta iubire te-a facut ceea ce esti si cine esti acum....tu ai devanit asa prin propriile tale puteri....prin propria ta forta...din dorinta ta....asta ai vrut sa devii si ai reusit(ca doar profilul liceului are continuitate cu cel al facultatii nu? )
vei reusi inca multe de acum inainte...stiu asta,ba mai mult,iti promit...trebuie doar sa vrei...trebuie sa ridici privirea,apoi sa te ridici tu....ssa privesti inapoi, sa iti zici ca nu ai avut nici o vina si sa mergi maideparte....TU, vei reusi...daca cineva poate,aceea esti tu!
noi,te vom sustine intotdeauna....eu,voi fi mereu langa tine,si te voi mangaia cand iti va fi mai greu...chiar daca si numai cu gandul....
capul sus prietena draga....

[desdemona]

am uitat ce este mai important ..noi suntem mereu aici,numai pentru tine,cand vei ava nevoie de cineva sa stii ca ai pe cine sa te bazezi..acum suferi,stiu cum este dar vei vedea ca tot raul este spre bine,asa este intotdeauna

[lonelyness]

Imi pare rau Hera pentru ca suferi...am citit ce ai scris si mi-au dat lacrimile...nu vreau sa mai vad oameni plangand...oameni suferind...suntem oricum alaturi de tine...trebuie sa fii tare...trebuie sa treci si peste asta...

[HERRA]

Va multumesc ca imi sunteti alaturi, si nu voi uita!
Azi sunt mai bine in parte datorita voua! Maine voi fi si mai bine, poimanine va veni primavara!
va pup

[Guardian|Angel]

oooffff.....sufar alaturi de tine...dar vor mai trece multe zile pana la primavara...suntem in prag de tosamna abia

[lonelyness]

Are dreptate Rebecka...abia e toamna...dar poate e mai bine asa...pana la primavara o sa se inchida incet-incet ranile si in final o sa fii fericita...zambeste Hera...e cel mai bun lucru pe care il poti face acum...chiar daca inima iti plange...te pup

[desdemona]

va veni primivara in sufletuil ei..si va veseli inima noastra pentru ca ea isi va reveni si noi vom fi feriviti odata cu ea,si afara se va face primavara..doar pentru ea,pentru noi..

[Lord_Saladin]

au plecat randunelele in tarile calde,
iubirea neimpartasita viata desparte,
si copacii mor, tanguindu-se prelung,
sub cerul ce se scurge prin stropii grei de plumb

zapada nu mai cade, pe tristele meleaguri,
in cer norii se zbat, ca plumburii balauri,
iara omenirea, e distanta, rece,
caci tot ce-i bun in lume, e trecator si trece...

si ce-a fost bun in lume, o clipa de traire,
e doar aspra naluca, si crunta amagire,
si voi veniti si-mi vorbiti de iubire...