Mă voi preface-n toamnă arămie
Nostalgic pipăind prin vechii muguri
Povestea-ntreagă ne-o mutăm în struguri
Şi-n bruma risipită şi pustie
Mă minte înnodat pe-araci azurul
Pe buza toamnei curg pocale mute
Zălude gânduri mai tresar, tu du-te
Şi scrie iar de trist şi rău augurul
Minuni se risipesc târziu prin ruguri
Până la fund se scurge cupa veche
Ridic-o, drag prieten, la ureche
S-auzi cum plânge toamna iar în struguri