mister freud,spune ca socializarea familiala,sau intre indivizi oarecare e o cucerire impisa de principiul realitatii,in dauna principiului universal al placerii a carui energie e identificata in libido.vreau sa subliniez ca freud zice ca insasi relatiile familiale sunt atractii sexuale pervertite.iubirea e un fenomen cu caracter cvasi moral impus de instanta etica a a personalitatii,de super eu;care printre altele este si sediul prejudecatilor(printre care figureaza si casatoria,monogamia,IUBIREA).fratilor,nu exista decat atractii sexuale,organice,instinctive,intre indivizi,si vorbind la modul general,putem adauga,indiferent de sex,INDIFERENT de orice.odata cu evolutia constiintei,a avut loc si o implicita amplificare a domeniului afectelor,sau afectivitatii.astea sunt insa suprastructuri,iar iubirea este o hiperdilatare de obicei voluntara a acestui domeniu,bineinteles cu radacini organice(adrenalina care ne creeaza un imens entuziasm,ce comporta un usor caracter nevrotic,totul legat de obiectul asa zisei iubiri).sa nu ne ingrijoram,iubirea este perisabila.sa binecuvantam divinitatea care ne a creat pt ca suntem inovatori si versatili,caci frumusetile lumii sunt infinite....de ce,da de ce,sa ne limitam?