Devianta sau independenta?

[Daniela]

John Locke in "An Essey Concerning Human Understanding" spunea:

"Nimeni din aceia care incalca moravurile si conceptiile lumii in care traiesc nu scapa de pedeapsa criticii si a dusmaniei acesteia. Nici unul din zece mii de oameni nu este atat de nesimtitor si prostanac incat sa-si pastreze cu indaratnicie parerile daca intre ai sai se izbeste doar de  respingere si antipatie. Cel care se poate obisnui ca in imediata sa vecinatate sa simta pretutindeni doar dispret este, se vede treaba, un personaj nefiresc cu mintea ratacita. Multi oameni au cautat singuratatea si s-au imprietenit cu ea, dar cel care aduce ca fire cu ceilalti oameni nu se poate invata sa traiasca intr-o lume in care semenii sai - cunoscutii si oamenii cu care vorbeste - sa-l intampine mereu cu respingere si dispret. Aceasta povara este prea grea pentru ca cineva sa o poata duce."

Ce se intampla cu oamenii care se sustrag regulilor si supunerii fata de acestea si pe care noi ii catalogam ca devianti? Este vorba in cazul lor de un refuz sau de o incapacitate de a se adapta?

[viulian]

Hmmm...

Deviant a fost si Galilei, nu ? Si Iisus ? Toti au fost repudiati la vremea lor.
Proful meu de algebra din facultate spunea ca de obicei descoperirile in matematica/fizica sunt de genul: toti merg buluc intr-o parte, iar unul nebun o ia stramb aproape ostentativ. Toti se uita cu dispret, il marginalizeaza, apoi dupa o vreme o iau si ei stramb dupa om.

Probabil deviant-ul nu este o problema in societate atata timp cat nu creeaza probleme la randu-i. Adica daca isi vede de treaba lui si e in stare sa duca antipatia tuturor, e ok. Nu se stie niciodata ce apare - chiar evolutia s-a datorat "accidentelor genetice" ce initial erau accidente, dar s-au dovedit apoi mai apte de mediul inconjurator decat inaite.

Insa astia sunt rari, si in felul lor nu ii afecteaza critica si dusmania lumii, ci mai mult ii afunda in cautari.

Pentru restul care sunt devianti si recalcitranti exista alte reguli