Ma gandesc sa intervin , inainte sa faceti fluturasul sa sedesparta de iubitul ei: draga mea, eu una nu ii dau dreptate lui loverparade decat 10 la suta..de ce ai sa ma intrebi..ptr ca am aceeasi varsta cu tine, si intre mine si iubitul meu exista o diferenta mare de varsta, el traieste in viitor, eu in prezent, opusul relatiei tale, insa...cand ne-am cunoscut, nu ne-am luat nici dupa atractia fizica, nici dupa situatia materiala, care la momentul acela era aproape inexistenta ptr amundoi...am luptat amundoi, am reusit sa ramanem impreuna, am lasat fiecare de la noi, si acum, suntem in alta tara, impreuna, reusind sa ne cladim un vitor impreuna...da, vrem sa ne casatorim, sa facem 15 copii, insa nu acum...cel mai bine e sa avem puterea sa ii crestem sa nu ii auzim ca plang de foame sau de pofta sau de ceva ce le trebuie, ptr ca iti rupe inima ca parinte sa iti vezi copilul suferind...si iubitul meu a trait fara tata, dar nu ptr ca i-a parasit, ci ptr ca suferea de o boala crunta, Dumnezeu sa il ierte!!
Ce vreau sa zic, e ca si el stie cum e sa ai grija de o familie numeroasa in locul tatalui, mai are o sora mai mare , dar nu se implica in mentinerea familii fiindca ea are acum familia ei, mai avea un frate, care si el a mostenit boala tatalui, si a murit la 18 ani...el neavand bani suficienti ptr operatia necesara...acum, le mai are in grija pe mama lui, care e batrana,si nu mai face fata multor lucruri, si pe inca o sora de 29 de ani, nici ei doctorii nedandui sanse de supravietuire...acum, incercam disparati sa nu fie aceeasi problema ca cea a fratelui, sa strangem bani ptr opertie, si sa ii salvam viata viitoarei mele cumnate...ne lipsesc multe lucruri pe care ni le permitem totusi, insa preferam sa ne lasam pe noi decat sa nu oti salva viata...si totusi nu ne certam, am si eu familia mea, si fratele meu a avut probleme a rebuot sa se opereze,cheltuielile tot noi le-am suportat!de o luna de zile mancam numai cartofi prajiti, dar nu ne certam...eu m-am ingrasat, el a slabit...nu ne uitam la asta...ne iubim parca pe zi ce trece mai mult...nu conteaza in iubire, mai ales dca ea e sincera, banii sau aspectul fizic, ca nu cu ele traiesti.ci cu persoana pe care o iubesti, i iubire vesnica poate exista..am cunoscut si aici si in romania multe cupluri trecute de 60 de ani de casnicie care mi-au spus ca se iubesc ca in prima zi...iubitul meu si el e de parere ca o iubire dureaza si ca pasul casatoriei chiar e "pana cand oartea ne v desparti" ptr ca daca nu credea asa ceva, pana la 34 de ani, se insura de cateva ori...sau nu credeti??si femei slava Domnului ca a aut destule...asadar, lasa-l pe el sa hotarasca, e normal c atunci cand suntem stresati sa devenim putin recalcitranti...incearca sa mai lasi de la tine, stiu ca doare ca ai imresia ca ai dreptate si el greseste, dar si el in sufletu lui crede la fel...ai rabdare, si arata-i ca il intelegi si ca vrei sa il ajuti...nu ii spune, arata-i!
Ce pot sa iti mai spun...ti-am spus toate astea ca sa iti dai seama ca nue chiar asa...iubeste si multumeste-te ca esti iubita, ptr moment...iar viitorul, degeaba te gandesti la el, ca niciodata nu stii ce iti rezerva...eu sper dn toata inima sa fie totul bine...pana atunci, inarmeaza-te cu rabdare..dar muuulta, si daca il iubesti si simti ca el e alesul, atunci nu o sa iti pra rau nicodata!te pup si te imbratisez...cu drag, Ingerul Pazitor!
Subiect: Oare eu gresesc? (Citit de 11722 ori)
