Cand tu dormi...

[Lorelei]

Te privesc uneori cand dormi
si sunt putin invidioasa pe Ene, care-ti mangaie ochii…
Nu pot sa nu zambesc strengar
iubindu-te in taina adanca a somnului…
noi ne amestecam visele uneori
colorate in acuarele aprinse
asa cum oamenii de rand isi amesteca seara grijile:
singuratati intalnindu-se sa se planga pentru inca o zi.

E dimineata si te privesc cum dormi
minune capruie sub gene intoarse;
si cand tresari in somn
mana-mi devine leagan viselor tale
sub tampla cand se scriu
aproape de mine,
cu mine,
in mine…

Hai sa ramanem cum suntem acum,
sa ne fim dragi mereu
si  frumosi
somnul ne fie punte de dor
pentru fiecare secunda pierduta in vis
si cate-o raza de soare sa ne bata in geam dimineata
rasfatandu-ne pentru un alt inceput.

…si uneori, seara,
cand te privesc cum dormi,
sa zambesc mereu invidioasa pe Ene, care iti mangaie ochii…