despre o credinta

[androgin]

acolo sus, spuneai, se-ascund
inimile noatre razand si plangand.
acolo nimeni nu se uita, si nici pe sine,
nimeni nu stie ce face, dar toti stiu ca e bine.

vezi tu, susul meu mi-e crestetul capului,
nu-mi pot iesi in afara trupului si statului.
te-am cunoscut cu mainile, cu urechile te-am ascultat.
imaginea ta sta proiectata pe strada ce-o calc ritmat,
strada ce-mi urca prin vene si se termina in cap.

[androgin]

ce stii tu, om fara pamant si fara cer,
ce-nseamna sufletul si ce se-ascunde-n el?
i-am strigat grabit, cu-n gest necontrolat, pripit.
si mi-a raspuns:
stiu cum iubeste frunza ramul de care ea atarna!
stiu cum se zbate de durere cand vantul vine si-o aduna!

degeaba-mi plangi acum si-mi strigi,
noi toti si fiecare suflet suntem prinsi
de-ai soartei blestemati carligi.