Nu stiam pana azi, ca fiecare culoare in TRANDAFIRI, are o alta aroma...
Imi plac toti trandafirii, mi-ar fi placut si mai mult daca nu le-ai fi smuls viata din pamant, daca nu ai fi rupt viata lor, si asa mult prea scurta...
Vezi, frunzele au devenit deja pamantii, se rostogoleste iarna aproape bezmetic... peste tot ce-a fost.
E frumos, stralucitor albul ce va sa vina, e si iarna poarta de lumina... dar e rece, de la o anumita perioada, iarna devine ingrozitor de rece...
Poate si din aceasta cauza iubesc TOAMNA cu patima in ultima vreme...
Astazi a fost inca o zi a mea... la fel de pustie ca toate pustiurile carora m-ai dat de-o vesnicie...
Trandafirii, mor in continuare in glastra de cristal...
Nu, nu te invinovatesc de o nouă crima... drumul spre tine e pavat cu intentii bune... mai tii minte?
Tu spuneai acest lucru... cand ai plecat trantind tot viitorul la pamant...
O oglinda uriasa a tot ce ar fi trebuit sa fie, in acel "Hai impreuna, pana cand moartea ne va desparti..."
Ce narozi am putut fi amandoi... viata nerabdatoare a tinut locul mortii de care ne temeam...
Ar putea fi moartea mai cumplita ca viata?!
Ma indoiesc... uneori...
Inutil__ La multi ani~!!!__
Zadarnica crima printre trandafirii nostri de toate culorile... de toate aromele...
Se cuvine sa-ti multumesc, TRANDAFIRUL MEU cu aroma de iubire ucisa...
Si totusi, te rog, la anul, de ziua mea... nu mai jumuli trandafirii... si asa traiesc atat de putin...