sfarsit

[amelie]

imi amintesc ca, odata,imi povestea bunica un basm. M-am tinut treaza pana aproape de sfarsit...dar apoi am adormit...Of, ce noapte a fost aceea! Numai sfarsituri...si m-am trezit, si tot timpul, toate secundele, imi aduceau numai inchipuiri...asa ca am trezit-o pe bunica sa-mi spuna sfarsitul... mi l-a spus...pe urma n-a mai fost frumos...era atat de simplu si de firesc...ca toate finalurile de basme...Eu vreau un sfarsit...dar stiu eu ce sfarsit o sa fie? Poate sa fie ca in basme? Doar happy-end? Si-apoi....chiar acel happy-end...l-as considera frumos? Sau ar fi...simplu si firesc ca al basmului din copilarie?

[katya1886]

 Ador basmele, ba chiar mai citesc rareori- de dragul copilariei trecute. Hmm... preferatul? "Tinerete fara batranete si viata fara de moarte". Si mi-a captat interesul tocmai pentru ca nu are un happy-ending. Nu exista un "si au trait fericiti pana la adanci batraneti".
 Intotdeauna trebuie sa avem grija cum pasim in viata, pentru ca suntem responsabili de  modul in care se scrie finalul. N-am sa caut sa-l fac frumos, pentru ca frumosul, in opinia mea, exista in primul rand in noi - in modul in care percep realitatea. L-as vrea  cat mai simplu si firesc, fara nimic special. Trist sau nu, nu tot omul imbatraneste in sanul familiei iubitoare. Viata n-a fost foarte usoara pentru mine pana acum, nu intotdeauna si probabil pe viitor se va complica si or sa fie multe momente cand o sa-mi vina sa dau naibii tot. Dar nu astea conteaza, ele sunt lectii pe care trebuie sa le invat, importante sunt zilele in care apuc sa iau un respiro si sa-mi spun:"Ba, viata-i misto si merita tot!".