Mistreţi de foc se zvârcolesc sub crustă (colaborare rudy valentino-saab)

[saab]

 În zile şchioape, îţi cioplesc în sânge
Neliniştea. Mi-e clipa prea îngustă,
Mistreţi de foc se zvârcolesc sub crustă,
Când ştreangul sorţii de grumaz ne strânge.

Iubirea asta şcleampă şi vetustă
Mă ghintuie pe cruci. Te rog, nu plânge,
Trec ore. Pier în ornice, nătânge,
Tu vei zbura, mirifică lacustă,

Spre nicăieri, limanuri noi te cheamă,
Când pusta gri, zbârcită de ravene
Înghite plânsul morţii, pe sub gene.

Eu sunt aici. Tot singur... În izmene...
Iubita mea de ieri, m-ai prins în scleamă
Şi te conjur: Fă-mi striptis! Sau...ţi-e teamă?

[saab]

Iti voi raspunnde aici, motanel.
Intrebarile ar trebui puse "la vedere" cred eu.

Tu intrebi asa:
"totusi, care e scopul acestor versuri?!"

iar eu iti raspund tot cu o intrebare: care e scopul scriiturii, in general?

si cu o sugestie:
incearca sa scrii o poezie in colaborare cu cineva, sa vezi ce implica asta.

Si apoi mai vorbim. Chiar si prin mesaje ascunse.

[motanel]

Intrebarea nu era "ascunsa" ci mai mult retorica. Chiar nu ma asteptam sa imi raspunzi la ea, pentru ca orice motivatie ar avea o asemenea "scriitura" e mai mult si mai mult o acuza asupra celor care cred ca tine, in ideea falsa ca orice scriere imbogateste spiritual cititorul. Si daca a fost nevoie sa depui si efort "in colaborare cu cineva" atunci chiar pot spune fara teama ca eforturile tale, sau ale voastre merita o cauza mai buna. In fond, daca sunteti chiar asa capabili cum va credeti, de ce nu ati scrie o oda iubirii, daca tot vreti o audienta incantata si entuziasta (exceptie facand Lady Allia, care e chiar topita dupa stilul vostru)?!

  Copii, fiti foarte atenti ce cititi! Unele "scriituri" sunt chiar pierdere de vreme, altele sunt chiar nocive sufletului si mintii.

[Escu]

Acum sa nu credeti ca iau apararea celor 2 "poeti", stiti cu totii parerea mea despre Rudy, dar mi-e teama ca pisoias se agita degeaba Unii oameni scriu din dorinta de a scrie, altii de a amuza lumea, altii scriu pentru ei. Nu vad nimic rau in asta (doar sa nu sara calu si sa ne intoxice), suntem liberi sa citim ce vrem. La fel de liberi sa scriem ce vrem, cum vrem. (depinde daca aproba imparatia  )
In conculize, zic doar atat: Cred ca suntem destul de maturi (unii dintre noi) de a ne selecta singuri doza. Daca dorim sau nu sa citim, este doar decizia noastra.

[viulian]

Motanel nu crezi ca te adresezi altei audiente ?

Eu nu citesc poeziile lui Rudy (sau Rudy + saab) pentru ca sa ma inalt spiritual. Ci pentru ca ma uimeste usurinta cu care el (ei) descriu, in versuri, niste porniri primitive, ludicul, carnalul dezinhibibat, samd..
Iar in spatele versurilor, vad o mare capacitate de introspectie, de citire a sufletului omului (care oricat s-ar stradui sa fie spiritual, elevat, etc) cam mereu ancorat la un nivel primitiv, de pulsiuni, egoism, sex.
Si imi place si mica tenta religioasa care, contrastand cu ideea din poezie, ofera acesteia din urma un plus de contrast si de intensitate.

[Lady Allia]

Principiile estetice ale unei poezii EXISTĂ în mare măsură în ochii celui care le "citesc".

Criticul G.Călinescu, spunea : “Nu exista in realitate un fenomen artistic pur, clasic ori romantic […]  Clasicism  - Romantism sunt doua tipuri ideale inexistente practic in stare genuina, reparabile numai la analiza in retoita [...] O operă li­te­rară nu po­a­te fi întot­dea­u­na in­clusă cu uşurinţă într-un cu­rent, o me­todă sau un stil, din do­rinţa de a fa­ce unele cla­si­ficări sim­ple şi cla­re sub un sin­gur ter­men atot­cu­prinzător”.

Poezia nu este neaparat marca dulcegăriilor de aceea literatura a fost împărţită în mai multe curente literare: clasicism, romantism, iluminism, realism, simbolism, impresionism, neomodernism... , etc.

Dragă motănel ... trebuie să fim atenţi să nu cădem în tentaţia sau în extrema de a confunda POEZIA cu ROMANTISMUL..., deoarece poezia în esenţa ei nu înseamnă doar expromarea iubirii şi a frumosului ci este şi parodierea acesteia sau a grotescului uman... vezi Caragiale... - singura diferenţă este percepţia şi stilul.

Eu nu sunt "topită" după ei doi pentru a face impresie ci sunt topită după valoarea reală literară a lor. Vrei sau nu să recunoşti...Rudy ESTE cu adevărat un poet, un om de literatură calitativă nu cantitativă...Aş vrea eu măcar 10% din talentul lui sau al domnişoarei saab pe care înainte de a o jigni te-aş ruga "a o citi"..., dar mă tem că în versurile mele "morsa" ar fi doar o morsă mediocră sau banală...pe când în "mâna" lui Rudy morsa devine ARTĂ!
Bineînţeles că prostia, banalitatea, urâtul, snobismul uman "nu dai bine" la citit, dar asta nu înseamnă că ele nu există şi nu trebuie conturate de către cei care le pot contura.
Eu de exemplu nu aş putea scrie niciodată despre ceea ce Rudy scrie atât de bine: omul în toată splendoarea sa de prostie!...- eu sunt o romantică incurabilă - , dar asta nu înseamnă că trebuie să îmi pun ochelari de cal şi să nu recunosc un talent acolo und este numai pentru că "nu mi se potriveşte stilul"... .
Dacă vreau să citesc poezie romantică de calitate am să citesc versurile magice scrise de sirena mea dragă cu peniţă fermecată...Lorelei...ceea ce te îndemn şi pe tine.
Nu îţi place Rudy...citeşte altceva şi nu îi jigni pe cei cărora le place stilul sau marca "maestrului"...ok ?...cu atât mai mult nu da cu barda acolo unde nu ai nici un motiv să o faci.
Critici sunt pe toate gardurile, dar critica obiectivă...încă mai aştept  !

Eu de abia ce reuşesc din când în când să îmi fac mie o autocritică obiectivă...din prea multă mândrie de sine...,dar să mă iau de alţii ?
Cred că înainte de toate trebuie să ne vedem pe noi..."parii din ochii noştri" şi apoi să ne luăm de "paiele altora"...

Vroiam să te întreb...: crezi că 2-3 rânduri te fac omniscient în a clasifica o persoană a fi "mai bună" sau "mai rea" decât alţii sau decât tine...dacă e să accepţi să raportezi totul la propria persoană?!

P.S: e la obiect şi mai concisă de atât nu pot fi  ...

[saab]

odele de dragoste le lasam altora. acum nu putema sa scriem noi toata literatura, nu?!? 

acum, pe bune, intelegeti ca este un joc ludic, care te forteaza sa interiorizezi anumite notiuni literare (de ex: regulile specifice sonetului, cautare de rime, etc), care, odata asimilate, te fac sa percepi mult mai usor/daca nu si corect/ scrierile celorlalti.

si, motanel, niciun autor nu scrie avand ca principal scop inaltarea spirituala a cititorilor. cititorii singuri trebuie sa inalte spiritual, parcurgand scriitura.
ah, uitam. iti recomand cu caldura sa citesti james joyce - "ulysses", daca nu ai facut-o. dupa ce termini aceasta carte - in care vei gasi tot ce nu iti puteai imagina - , inchide-o si intreaba-te: care a fost impactul ei in lumea literara? si ai sa descoperi ca a schimbat intreaga literatura ce i-a urmat. chiar daca, in ea, un nene se masturbeaza pe fondul clopotelor de biserica.(scuze, copii, da' asa e-n carte)