Toate animalele sunt oarbe o vreme dupa ce se nasc... este o fraza (rupta de contextul pe care il voi expune totusi) luata din 'Terminus Paradis', un film de Lucian Pintilie.
Nu mai tin minte exact contextul [cuvintele], ideea este insa urmatoarea: personajul principal in film este un porcar; la un moment in film, cade intr-o analogie intre porci si oameni - plecand de la ideea ca daca toate animalele sunt oarbe o vreme dupa ce se nasc [pentru ca au suficient bun simt si umilinta fata de frumusetea creeata de Dumnezeu, fiind timizi in o vedea, parca autoconstienti de micimea lor si incapacitatea de a o intelege inca], numai porcul si omul se nasc cu vederea clara din prima zi, gata sa consume cu aviditate, cu nesimtire, cu egoism aproape nemarginit tot ce e mai frumos, luat de-a gata, si nepasandu-i de mizeria pe care o face in urma.
Lasand la o parte analogia, cuvantul 'orb' m-a facut sa ma gandesc la iubirea oarba...
Un joc de cuvinte, dar interesant.
Toate animalele sunt oarbe o vreme dupa ce se nasc, oare si iubirea e la fel ?