Foarte-n adânc…
Ea s-a născut pentru că mă născusem eu.
Ea a învăţat limba cuvintelor, pentru că erau cuvintele mele.
Ea a înţeles viaţa, aşa cum e, pentru că eram printre ceilalţi şi eu.
Ea e Ea, pentru că eu sunt eu.
Ea e Steaua mea pentru că-mi arată infinitul.
Ea e Soarele meu pentru că mă-ncălzeşte.
Ea e Viaţa mea pentru că mă sfârşeşte.
Mă voi sfârşi cu Ea, pentru că Ea e-n ochii mei,
e-n sângele meu, e-n aerul pe care-l respir…
Unde-i fiinţa despre care vorbeşti?
În inima mea, foarte-n adânc…
Subiect: FOARTE-N ADÂNC... (Citit de 2313 ori)