11 Octombrie, 2025, 10:14:12 a.m.
Totul despre Iubire

Autor Subiect: TRADUCERE DIN LOGICA BOOLEANĂ  (Citit de 2011 ori)

0 Membri și 1 Vizitator vizualizează acest subiect.

16 Iulie, 2008, 09:11:25 p.m.
Citit de 2011 ori
Offline

George Ene


Traducere din logica booleană

Nisipul se desenează singur.
Sieşi îşi e designer –
colo o mână concavă,
dincolo un munte convex,
asociativitate străbătută de furnici
cărând pretutindeni ziduri închipuite
pentru aşezările lumii,
izbindu-ne cu valurile neadormitei
comutativităţi dintre mări şi oceane –
joc de curcubee în ochii noştri,
distributivitate cu ochii furnicilor,
apa dându-ne vederea stocată
în vederea-i atotcuprinzătoare
ca noi să ne lăsăm duşi de vise,
să înălţăm la scara de dincolo de noi
ceea ce abia se bănuie-n adânc,
tot mai în adâncul adâncului,
de unde ne vin tiparele identităţii
despre care zicem cu îngâmfare
că sunt ale noastre, ca şi cum
ne aparţin, şi le semnăm.

Până şi ochii vulturului
se coc în adâncul tăinuit
al complementarităţii lui 0 şi 1,
functori ce-şi fac rocada-nerocada
lor acum şi aici, şi se multiplică
întotdeauna cu infinitul,
până se umple cerul cu ochi de vulturi
de la care cerşim ochi, să ne umplem
până-n vârful degetelor de ochi,
să vedem cu degetele nevăzutul,
să-l pipăim cu mirosul,
să-l auzim cu pietrele
intrate adânc în pietre
încât cântă, auziţi-le!

Femeile noastre când nasc ţipă.
Şi pietrele ţipă, dar nu le aude nimeni.
Le vibrează nisipul sub tălpi,
iar tălpile lor ne umblă prin vise
cu plecaţii, cu veniţii,
cu neveniţii încă, ce purced
prin noi spre alte vremuri,
cu alte ţipete, de bună seamă
ecou în pântecele pântecelor
nenăscute, vedeţi-le!

Privirile ţipă şi ele, ascunsele
ne caută risipite-n aer,
iar aerul ne trădează după logica
booleană
, unde functorii fals şi adevăr
se întrec cu rapiditatea vitezei luminii,
spre a ne recompune în pietrele-display-uri,
iată-ne, vedeţi-ne, ţineţi-ne aproape,
nu vă puneţi mintea cu fuga lor în neant.
Suntem şiruri de 0 şi 1 de aer,
amestecate cu iubirea dintre a fi
şi a nu fi iubire, în şiruri cibernetice,
care se opresc întotdeauna la a nu fi
în nisipul care se desenează singur,
sieşi fiindu-şi designer.

Şi naşterea fi-va-ne în logica booleană,
Firele de nisip veghindu-ne.

Şi viaţa fi-va-ne în logica booleană,
Firele de nisip trăindu-ne.

Şi moartea fi-va-ne în logica booleană,
Firele de nisip renăscându-ne.

Toate zisele şi doveditele propoziţii
depăşesc presupusele supoziţii
după legile logicii booleene
ale însumării firelor de nisip
pitite-n adânc, între a fi
şi (sau) a nu fi –
pentru a nu fi, spre a fi…
« Ultima Modificare: 16 Iulie, 2008, 09:16:01 p.m. de GeoSteph »
E cantu dinoscitur avis

16 Iulie, 2008, 10:23:06 p.m.
Răspuns #1
Offline

valentina


   e frumoasa imi place.
Iubirea , isi intinde aripa in zborul nesfarsit al timpului !
Eu sunt doar o mica particula dintr-un atom ...
sunt praf de stele in trecerea mea grabita prin lume