Trifoiul Dragostei

[Mihai Dor]

Trifoiul dragostei

mă iubeşte, nu mă iubeşte
2008-07-23

Mă iubeşte , nu mă iubeşte,
mă iubeşte....

deodată, m-am trezit
jucându-mă
ca-n copilărie
cu stările tale de fericire
şi cele de tristeţe....

atunci cand ţi-am rupt din suflet o petală
iar clipa gemea încă neanesteziată
pe o masă de operaţie
am înţeles că nu mă poţi iubi....

dar, atunci cand
am rupt cu buzele mele
următoarea petală
şi am sărutat locul....
el s-a vindecat fulgerător
sper că nu ai uitat
că ţi-am pansat rana
cu cuvintele mele,
atunci am simţit că mă iubeşti....

acum ,ţin în mână un trifoi
cu singura frunză care i-a mai rămas
pe care trebuie să o rup cu buzele mele...

[Mihai Dor]

Atingerea sine-qua-non

simpla definitie a dragostei


Of! Cum de nu mi-am dat seama
Că dragostea-i , de fapt,
Doar o mlaştină !

Simt cum
În fiecare zi
îmi trage liniştea
spre adâncuri întunecate
cum simt o palmă
pe gura sufletului

mă zvârcolesc
iar ea mă trage
tot mai jos
cu fiecare zi
tot mai jos

încep să
cunosc întunericul,
strânsoarea adâncurilor
cu gheare de oţel
înfipte în piept,
simt picioarele de lut
crescute ca pomii
ce leagă cerul de roua din iarbă

numai mâinile
se înalţă către
ceruri
către proxima mână
ce mă va salva....

apar degetele Ei
deasupra acestei mlaştini

palmele încearcă să prindă
aceste degete înfipte
în privirea mea

dar trec de ele
ca de un nor…

cad învins în adâncuri
sufocat de singura dragoste
care m-a îmbrăţişat aşa de tare !!!

ajuns în Paradis,
Însăşi Dragostea
mi-a luminat nedumerirea:

-Nu ai putut
Să prinzi acele mâini
Fiindcă
nu le-ai atins niciodată !
NICIODATĂ,
nu ai cunoscut atingerea lor divină...

poate eşti mai fericit aşa....

erau ultimele cuvinte
pe care Dragostea mi le-a spus...