Ţestoasă şcleampă ,-ţi târşîiai tuiorul
Cu vise, prin ţărâna, biet Sisif,
Maestrul te-a zarit. Ca un pontif,
Te-ntoarse, plin de milă, cu piciorul...
Priveşti spre cer.Iţi pare-un logogrif...
"Tu din profil pari Jack Spintecătorul,
Dar azi n-am chef cu turboreactorul
Să zbor, Maestre.Fug catre recif!"
Sărmană vietate, fii pe pace,
Te-a mângâiat, duioasă, pe spinare,
O rază de speranţă, salvatoare,
Dar tu nu ai virtuţi de zburătoare...
Zadarnic o să dai din zgaibarace,
Captivă eşti, pe veci, în carapace!
Poezia de la care s-a pornit:
Ţestoasa zburătoare
de Virginia Popescu(Nadjia)
Menită ai fost să te târăşti în ţărnă,
să-ţi porţi, precum Sisif păcatul greu în spate.
Până-ntr-o zi, când te zări MAESTRUL,
târându-ţi chinuită imensa ta povară
şi plin de milă, te-ntoarse cu piciorul.
Privit-ai pentru-ntâia oară cerul.....
În clipa când o rază din înalt,
te-a mângâiat c-o dulce fulgerare,
tu, sărmană vietate târâtoare,
simţit-ai zbătându-se în tine virtuţi de zburătoare.
Închizând cu frică ochii,
îmbătată de soare şi de-azur,
alunecând pe carapace ca-ntr-un vis,
te-ai avântat, în zbor înalt,
arzând în foc nestins
ca o Măiastră.