Eu sunt de acord cu afirmatia din titlu. Inteligenta de foarte multe ori poate fi un inhibator de creativitate. Cu cat esti mai inteligent, cu atat cumva sinapsele tale includ orice situatie noua in repere prestabilite, preexistente. Orice idee, situatie, imagine noua este relationata de creier cu ceea ce experienta lui anterioara poate re-constitui din nodurile memoriei ca fiind apropiat, intrucatva similar, punct de reper. Si atunci e greu sa iesi din sabloane. E greu sa accepti o logica ce nu mai tine de rational, ci de afectiv cumva. Pentru ca orice forma de creativitate e o manifestare sufleteasca pana la urma. Sigur, cizelata cumva de inteligenta (nu intotdeauna, totusi, si nu obligatoriu). Dar o manifestare a afectivului si nu a rationalului, in ultima instanta.
Totusi poti gasi si argumente fix pe dos. Sau, de fapt pozitionand corect discutia din capul locului, ar fi trebuit definita inteligenta. Este inteligenta educatie, cultura generala, sau doar capacitate a mintii, IQ, daca vrei? Nu stiu, e discutabil. Dar ca sa poti comenta afirmatia e nevoie sa pozitionezi ca definitie inteligenta, respectiv creativitatea.