Sfîrșitul ”unei” lumi

[goeteri]

Aștept autobuzul ce te duce...
E în stație și nu vrei să cobori.
Sunt între, viață, moarte, la răscruce...
De ce-mi faci suflet greu... să mă omori ?

Nu vezi că mă topesc, și nu mai pot,
Am ochii ficși, unde mă uit, te văd pe tine...
Eram băiat isteț, acum sunt un netot !
Mă întreabă toți, de sunt bolnav... Le spun că-s bine.

Nici să zâmbesc nu pot, nu am putere,
Am trupul strâns, îmbătrânesc de tânăr.
Prieteni, zilnic mă invită, la o bere...
Sunt singur, sunt tristețe, sunt durere...Îs fără număr !!!
01.07.2010