Lângă

[goeteri]

E și mai mult decât aproape;
Când simți un iz de adiere
Te-nfiorând în epigastru,
De-apare așa cum bănuiești,
Sau strânsă inima se zbate
'n sincope scurte de tăcere
Rămasă-n trup golaș, sihastru...
Când dacă nu-i, nici tu nu ești.

E somnul ce te ține treaz
Cum nor etern e, de nu-i ploaie.
E binele lângă durere,
E dragostea ce ură alungă
C-un zâmbet galeș la pervaz...
E suferința-n drog ce-nmoaie,
E tot când n-ai nimic, avere.
E ”nu mai pot...”, când nu e lângă.

Cum spovedania-n priere
În fiecare gând răzleț,
E căutare, întins de mână;
Căci mâine nu-i, de nu-i acu
'n căuș din palmă, în mângâiere
În păr, pe creștetul semeț
Zdrobit pe umăr, cap să-și pună.
E tot neant, de nu ești tu!
20.07.2011