O Iubire Imposibila..am mare nevoie de un sfat! :(

[MxM22]

buna seara! sunt noua aici...nici nu stiu cum sa incep...sunt intr-o situatie foarte dificila...am un iubit de 3 luni aproape,el este arab (din Israel) si a venit in Romania pentru a studia medicina.el este acum anul 5,mai are inca un 1 si dupa...va pleca...am discutat si in seara asta cu el...el este decis sa locuiasca acolo...langa familie... mi-a zis ca vrea sa fie foarte sincer cu mine de pe acum...si sa nu-mi fie mai tarziu si mai greu.m-a intrebat daca in cazul asta as mai vrea sa fiu cu el,in astia 2 ani...eu tin foarte mult la el...i-am spus,daca intr-adevar ne dorim sa fim impreuna vom reusi...ma voi muta eu acolo...iar el mi-a zis ca o sa-mi fie foarte greu cu actele,cu obiceiurile cu familia cu limbile,araba si ebraica...a zis ca nu vrea sa ma faca sa sufar dar el nu poate ramane aici...acum eu nu stiu ce voi face mai departe...tin prea mult la el...nu pot sa renunt,este un baiat tare bun cu mine...a fost sincer de la inceput...i-am spus ca voi face tot posibilul sa fiu cu el.il voi vizita el va veni la mine..dar el nu si nu...ma doare si i-am zis ca e atat de las si nu lupta pentru noi..el a zis sa nu mai visez atat..ca asta e...ca nu avem ce sa facem... ce pot eu sa fac,cum sa il fac sa lupte si sa fim impreuna...nu stiu ce sa mai fac...nu vreau sa il las,nu pot

[charlie]

Omul vrea sa mearga acasa.
Nu ai ce ii face.
Move on.

[Lorelei]

Mie imi suna asta ca povestea cu drobul de sare. In doi ani se pot schimba atat de multe lucruri ca s-ar putea ca la sfarsitul lor sa razi ca in urma cu doi ani iti puneai aceste probleme. Cred ca gandim prea mult in viitor si uitam sa ne traim prezentul. Care e acum, aici, fascinant, incredibil. Nu il vinde pe un viitor iluzoriu. E normal sa gandesti in perspectiva, dar nu e normala urgenta cu care simti ca e nevoie sa iei o decizie. Nu e nicio urgenta... Iti doresc sa te bucuri de toata frumusetea pe care o traiesti, lasand grijile pentru atunci cand vor veni...

[MxM22]

stiu,asta mi-a spus si el la inceput cand l-am intrebat ce-o sa se intample cu noi dupa ce termina facultatea,si mi-a zis ca de ce il intreb ca inca este foarte devreme sa discutam despre asta....si acum,a adus in discutie si imi tot zice sa ma gandesc foarte bine,daca vreau sa stam asa de "distractie" cum ar veni...ca el nu se gandeste la casatorie,ca pentru el cariera e pe primu loc.ok,nu il judec cumva,tocmai d-asta a si venit aici in tara,dar cu noi cum ramane? imi este deja tare greu si ma gandesc ca voi suferi si mai mult cand voi ajunge sa-l iubesc si mai tare peste 2 ani...el mi-a zic clar d-acum.ca el aici n-o sa ramana ,ca vrea sa fie alaturi de familie...si ca eu n-o sa pot sa ma obisnuiesc acolo deloc...ca o sa-mi fie foarte greu. mi-a vorbit de unchiul sau...care tot asa s-a casatorit cu o romanca si nu a suportat sa stea acolo,si a fugit...eu i-am zis,pai probabil pentru ca o batea sau ceva...si el nu,ca s-a comportat foarte ok dar problema a fost la ea ca nu a putut sa se integreze acolo... ma gandesc pe de alta parte ca poate vrea sa se desparta de mine..si mi-a zis asta...nu stiu ce sa mai cred..l-am intrebat si mi-a zis ca nu-i adevarat ca tine la mine,dar nu vrea sa ma faca sa sufar si mai mult atunci cand va pleca...dar eu nu pot sa-l las...stiu ca voi suferi enorm dar cand ma gandesc ca este aici...asa aproape de mine

[viulian]

Mie mi se pare ciudat, e ca si cum e mai important sa stii ca poate fi al tau si abia apoi sa iti ingadui sentimente fata de el.
Daca i-ai arata ce simti inainte sa-i ceri promisiuni, poate s-ar inmuia un pic, mai stii ?

Parerea mea este ca merita sa vezi ce simti si sa te descoperi ... Daca suferi, macar stii ca nu ai pierdut ... si daca si lui ii place - sigur vor exista cai sa puteti continua ceea ce veti avea!

Asa ca indemnul meu ar fi sa va bucurati de tinerete si de viata

[mcris]

Parerea mea este sa-l uiti si sa mergi mai departe. 2 ani la varsta ta sunt importanti.
Chiar in cazul ideal, cand va casatoriti si va mutati la el in tara, imagineaza-te intr-o tara straina cu obiceiuri total diferite. Poti accepta o cultura/religie unde femeia este considerata inferioara barbatului? Tu ai indatorirea doar sa nasti copii -baieti - ca doar ei sunt importanti si pot duce faima/afacerile familie mai departe si sa stai acasa ca sa-i cresti. Nu trebuie sa ai aspiratii, doar barbatul are.
Apoi poate el o sa doreasca mai multe neveste, daca tu nu te mai ridici la "standardele" lui. Si acolo esti singura, printre familia lui numeroasa, cu o mama soacra care probabil nu-ti va face viata dulce. Si vei purta batic in cap si haine lungi ca sa nu fii prea sexy. Si o sa te plimbi pe strazi unde explodeaza bombe din cand in cand, si mai sunt si razboaie, etc. Gandeste-te ... Ce sa cauti acolo?
Asta e imaginea ce-mi vine in cap si nu ti-am prezentat un caz extrem in care el e violent, sau alte procarii, etc.
Acum daca e sa-l comentez pe el.. Nu vrea sa lupte inseamna pt mine ca nu e un om cu ambitii, face doar task-uri care i-au fost date se mamica si taticu adica "du-te la Romania si studiaza si intoarce-te imediat aici sa faci bani pt noi, sa ne facem o casa mare si sa traim cu totii fericiti impreuna". Hai ca ma opresc
In concluzie, daca te opresti la timp -acum- e mai bine. Altfel or sa se stranga o gramada de amintiri si momente bune care te vor rani si mai tare dupa. Tu fiind tanara, in doi ani chiar poti cladi ceva care sa fie viabil pentru viitor.

[Lorelei]

Tind sa-i dau dreptate lui Mihai intr-un singur punct. Cred ca ti-ar fi foarte greu (a se citi infernal de greu) sa te adaptezi la cultura lui. Dar nu-i dau dreptate cand spune ca ai pierde 2 ani, importanti la varsta ta. De acord ca 2 ani sunt foarte importanti. Dar cred ca crestem (nu in sens biologic, ci psihologic, interior, ca forma de cunoastere de sine, de intelegere, de reflectie interioara) mai ales in si prin relatii. Deci orice relatie, oricat de prost s-ar termina, ne ajuta sa crestem, sa intelegem, sa ne intelegem.

De tine depinde insa sa stii clar ce vrei. Daca vrei de pe acum marea relatie care sa dureze toata viata - e putin probabil sa o ai. Diferentele culturale sunt imense, e greu sa le gestionezi... Dar daca vrei 2 ani frumosi in care sa te intelegi si sa te descoperi - atunci mergi inainte si mai vezi tu ce se intampla apoi. Cred ca in ultima instanta e o chestiune de alegere personala: ce vrei mai exact? Gandeste-te, cantareste si apoi decide. Orice alegi - nu privi in urma cu regret: cum ar fi fost daca alegeai altfel. Un astfel de exercitiu de imaginatie nu face decat sa te macine inutil.

Iti doresc doar sa stii ce vrei in conditiile date! In rest - va fi ok orice ai alege.

[MxM22]

heii...nu am mai intrat p-aici...nu speram sa gasesc atatea comentarii,va multumesc pentru ele:D pai...ce sa zic..aveti dreptate,am stat 2 saptamani aproape despartiti si dupa...a intrat pe mess si a inceput iarasi sa discute cu mine,mi-a zis ca vroia sa ma sune cu o saptamana in urma,,dar s-a gandit ca e mai bine sa il uit si sa imi vad de viata...dar stiu ca pe mess intrase tocmai sa vorbeasca cu mine probabil pentru ca imi simtea lipsa,pentru ca in lista nu ma are decat pe mine si pe fratii lui... si uite asa...m-a sunat iarasi,si mi-a spus sa ne intalnim...eu logic ca am acceptat.cand ne-am vazut,am inceput amandoi sa radem...si el mi-a zis "si ne-am intors de unde am plecat" ....ne-am iubit amandoi ca doi nebuni...si acum urmam aceeasi poveste frumoasa...nu stiu ce sa mai fac...am incercat amandoi sa rupem legatura dar...se pare ca n-am reusit..oare unde vom ajunge asa... ma gandesc ca o sa ne fie si mai greu mai tarziu...

[mcris]

Mai bine nu-ti mai face griji. In fata dragostei nu te poti opune oricum Daca te iubeste cu adevarat, sa ramana aici cu tine nu cred ca e un sacrificiu prea mare pentru el.