M.

[Lorelei]

Cum am putut vedea un început
acolo unde nu erau decât sfârşituri?

Am învăţat să iubesc
din cioburi de ieri, zgrumţoase şi reci.
Îmi port sufletul ca pe o haină veche
ciupită de molii.
Vorbesc o limbă a fluturilor
uitată într-un sertar din copilărie.
Şi mâna ta
îmi rezema sulfetul atât de frumos...

Mă învelesc în tăceri
peste arcuirile zilei: rugăciune.

Am să te scriu într-o limbă
doar cu timpul trecut
în care şerpii ni se strecoară în sânge
să ne ierte păcatele.

Păsări mari ne vor purta în guşă
cuvintele-negrele
coborând printre smârcuri.

Voi călca apăsat
peste tânguirile nopţii: adormire.

Dumnezeule,
cum de-am putut vedea un început
acolo unde nu erau decât sfârşituri?

[Alex Tudor]

Azi nu stiu cine sunt
Si nu-mi cunosc gandirea
Oh! Bate-ma tu vant
De-mi spulbera nestirea

De ce am fost un las
Si am fugit de mine?
Si ca un copilas
Am mers unde mi-e "bine"?

Mai bine-ar fi sa mor
Sa nu spun un cuvant
Si nestiind ce vor
Azi nu stiu cine sunt!

[lyheartly]

Spune-mi,tu!
Ai putea sa ma auzi intr-o buna zi?!
Ai cobori privirea ta asupra-mi macar o clipa si sa-mi citesti cuvintele nerostite ?!
Ai putea sa ma atingi cu privirea ta patrunzatoare ce-mi coboara pleoapele de cate ori ma privesti..ma arde,dar nu stii asta,sau poate da!?!
Spune-mi,tu!
Stii,tu cate scrisori de dragoste zamilesc oentru tine?
Stii, tu cum te soptesc?Cu saruturi si mangaieri neostenite,alint de cuvinte si tandra daruire..
Stii, tu cum e dragostea mea?E simpla si totala,e ca setea sau precum o poezie a caror versuri te cuprind in dulceata cuvintelor.
Spune-mi atat! Cum ma vezi cand inchizi ochii sau de stii,ca prin mine curge rasuflarea ta!?![/li][/list]

[valentina]

pentru ca fiecare sfarsit , nu e decat un nou inceput