Istoria intregii lumi geme de atatea tragedii, pierderi. Nu e nimic mai mult decat una din posibilitatile de a fi... Nu e nicio discriminare, e... hazardul?In ochii Lui toti oamenii sunt egali, fara diferentieri. Daca eu "mor" alaturi de omul iubit/adorat atunci o alta reflectie a mea (ca in definitiv nu suntem decat unul reflectia altuia) renaste alaturi de un alt ins. Cred ca una dintre cele mai grele lectii ale omului este aceea de a accepta. Oamenii L-au iubit intotdeauna prea putin pe Dumnezeu, daca L-ar fi iubit cu adevarat atunci ar fi incercat sa priveasca din perspectiva Lui si atunci sigur nu ar mai fi judecat cu atata usurinta de ce eu si nu un altul. Am avut si eu rafuielile mele in ce-L priveste, dar s-a lasat peste intr-un final doar tacerea si cainta. In aceia care striga cu ura catre El, se afla o iubire adanca si dureroasa, inainte de a spune "Doamne te urasc!" acei oameni au trebuit sa lupte cu faptul ca s-au simtit dati la o parte de cel care insemna tot. Ce e mai rau e ca nu inteleg de ce si cel mai probabil vor cara in sinea lor intrebarea pana cand vor ajunge in pamant. Putem intelege un orfan parasit de parinti, dar acuzam un "copil" ce l-a pierdut pe Dumnezeu. Nu cred in existenta Iadului pentru ca acele mame ajunse in Rai nu vor gasi acolo fericire vesnica daca copii lor vor fi supusi unor suferinte diabolesti, asta in detrimetrul oricarei dreptati divine. Si nu cred in Rau pentru ca fiind creatie dumnezeiasca, va cauta mereu sa se intoarca la Creatorul sau care nu il va alunga, asta daca intr-adevar iubirea si puterea Ii sunt nemlimitate. De murit, am murit... si poate ca asta e motivul pentru care nimic nu ma mai tulbura, decat pentru scurt timp - ore, zile. Singura realitate e straduinta de a-l gasi aici, intre si in creatiile Sale. Ce ramane o enigma pentru mine si nu stiu daca altii ori eu sunt oarba - dincolo de limitele vietii din cate stiu nu mai exista timp si spatiu, acela e salasul Lui. Nu exista timp... deci cum putem spune ca unul va invinge? Ce lupta e de dat acolo? Ori eternitatea e spatiul unde va fi vesnic lupta ori vesnic pace. Atat cat acolo nu exista timp... care inceput si care sfarsit? Nu inteleg.
