Fum

[minerva]

Plouă cu picuri de timp
Prin retina încremenită
Sufletul sălbatic şi cinic
Zdrobeşte nuanţele visului
Viitura angelicelor febre
Rostogoleşte cerul emoţiei stinghere

Au florit inutil stelele
Nu mai stau cu mâna întinsă
Să adun frunze în cinstea zeului toamnei
E frig
Izgonită din Eden
Bătută de timp
Ca o prostituată cu pleoapele fardate
Cu încă un anotimp
Mă trădează viaţa
Făţarnice-s toate dimineţile
Nimic nu se-mpotriveşte apusului
Cui sa spun am pierdut speranţa?

Mi s-a facut somn
In frig cu ochi de dement
Traiesc coşmarul diurn