06 Noiembrie, 2025, 01:46:11 a.m.
Totul despre Iubire

Autor Subiect: Varful cu Dor - Hanul Viilor  (Citit de 756581 ori)

0 Membri și 9 Vizitatori vizualizează acest subiect.

06 Februarie, 2006, 10:30:49 a.m.
Răspuns #1470
Offline

Lady Allia


Luthien ieşi din castelul Frunzelor de Stejar şi alergă către Pădurea care nu Doarme...îl visase pe Míriel al ei cum o chema şi o striga din adâncul sufletului său. Paşii ei se grăbeau de parcă întreagul timp o alerga, iar sufletul îi tresălta mereu.
Ei se cunoscuseră înainte de a se naşte....atunci când au fost promişi de primii elfi nemuritori unul altuia, iar sufletele lor erau deja legate.
Îşi amintea cum îl cunoscuse...Era gol de viaţă...plin de resentimente şi durere...sufletul îi ţipa atât de tare încât ecoul lui îi ajunse la ea. Când îl găsise însă se cutremură de drag..., iar viaţa şi iubirea i se deschise în faţă asemeni unei cărţi de cristal...transparentă...putea să o citească filă cu filă şi să se lase citită...nu îi era teamă că acel bărbat ar pute-o vreodată răni.
De atunci însă trecură mulţi ani, iar ea ar fi renunţat însăşi la nemurirea ei pentru el...nimic nu putea opri dragostea sa pentru el...nimic nu putea fi prea puţin pentru Prinţul Îngerilor...frumosul ei Huor Míriel, îngerul brunet cu ochii negri ca adâncul nopţii...ăn care mii de stele scăpărau la vederea ei.

- Luthien..., auzi ea din nou chemarea lui în auzul sufletului ei...Luthien...!

Se opri...îl simţea cum se apropie..., îl simţea după cum îi bătea inima şi după cum îi cânta nerabdătoare..."Huor Míriel....Huor Míriel"...se întoarse exact la timp...braţele lui erau deja întinse către ea..., iar ea era deja aolo...acolo unde nimic nu oputea atinge, iar timpul parcă stătea fără să ticăie.

- Míriel...amin mella lle coiamin!

Şi glasul ei începu să cânte încetişor...

te voi iubi cu anii mei elfeşti
atât cât tu exişti şi mă iubeşti
şi câte frunze de stejar vor fi
atât iubitule te voi iubi
şi când va fi să cadă frunza ta
mă voi ruga să cadă şi a mea
căci dacă în copacul vieţii tu nu eşti
nici eu aici nu vreau să poposesc
te voi iubi cu anii mei frumoşi
şi te voi adora cu tot ce eu însemn
că tu eşti tot ce nimeni nu a fost
eşti sufletul pereche din etern

Frunzele tremurau, iar Pădurea care nu Doarme oftă de drag şi îşi închise frunzele în jurul lor....


05 Martie, 2006, 09:06:46 p.m.
Răspuns #1471
Offline

alexia


                 Hangita, unde esti, draga hangita? M-am intors aici, in hanul tau, unde ma intorc mereu sa-mi vindec ranile... :'( Hangita draga, unde sunt ceilalti, unde e trubadurul? 
"Ceea ce nu ma ucide, ma face mai puternic."

05 Martie, 2006, 09:13:32 p.m.
Răspuns #1472
Offline

un_suflet


Va veni cu siguranta si minunata hangita...(doar suntem la pagina 99, nu?) ;)
Priveste ce nu iti place la mine si... spune-mi!... Apoi, priveste in oglinda si... spune-ti!

05 Martie, 2006, 09:17:43 p.m.
Răspuns #1473
Offline

alexia


              Suflete, ma bucur ca ai venit! Sa facem un foc si sa aprindem tortele...Mi-a fost tare dor de hanul asta!
"Ceea ce nu ma ucide, ma face mai puternic."

05 Martie, 2006, 10:36:19 p.m.
Răspuns #1474
Offline

un_suflet


Am venit fuga fuguta.....huh ce-am mai alergat :)
Nu am venit cu mana goala ci cu....

"Multumesc de caldura si lumina aduse la han sufletel si alexia. In aceasta seara, pana si stelele sunt mai luminoase.
Domnita Alexia, la han nu esti niciodata singura... hangita si trubadurul nu uita de tine. Ti-am lasat in odaie, sa-ti fie aproape, un zambet si un strop de primavara.
Povestea hanului nu se termina intr-o zi  ;) "


semnat....nimeni alta decat HANGITA NOASTRA DRAGA :)

De asemeni, am rolul de a aduce si ...lumina, zambetul si caldura primaverii.
Priveste ce nu iti place la mine si... spune-mi!... Apoi, priveste in oglinda si... spune-ti!

05 Martie, 2006, 10:49:09 p.m.
Răspuns #1475
Offline

alexia


                        Mi-a crescut inima cat nu si-ar putea nimeni imagina! Draga Suflet, multumesc ca ai impartasit cu mine gandul ravasului ce l-ai adus in graba. Parca mi-a mai trecut de suparare! Hai sa pregatim noi bucate si un vin bun! Aici mi-e sufletul ACASA...  :)
"Ceea ce nu ma ucide, ma face mai puternic."

05 Martie, 2006, 11:39:20 p.m.
Răspuns #1476
Offline

alexia


                         Dragii mei, stau langa foc si ma gandesc la vremurile de demult... (Clar, e semn ca imbatranesc! ) Si am ajuns la o concluzie: eu nu plec de aici pana nu vin hangita, trubadurul, domnitele si cavalerii... Trebuie sa facem ordine in odai, sa pregatim de-ale gurii, ca aici, la Hanul Viilor, e locul in care au poposit mereu calatorii si ne-au spus povesti, si aici ne-am alinat sufletul, si aici va fi mereu o usa deschisa...
"Ceea ce nu ma ucide, ma face mai puternic."

07 Martie, 2006, 01:50:16 p.m.
Răspuns #1477
Offline

Lady Allia


Bine v-am regasit ... caldura hanului este aceeiasi, sufletele sunt aceleasi suflete frumoase si calde, iar glasul bland al hangitei se aude ca o adiere din departare...

Vad ca domnita alexia este si ea aici..., iar asta ma bucura nespus...mai ales pentru ca stiu cat de mult mi-a vorbit hangita despre ea...si cat de mult ii aranja camera in asteptarea ei...bine ai venit draga mea...
un_suflet vad ca umple hanul de ganduri si sfaturi calde, mereu pline de iubire si intelepciune....uneori ma intreb daca inima ei stie sa bata si altceva in afara de dragoste, caldura si frumusete...hmm....precis nu esti elfa draga mea un_suflet?  :)...?

hmm...eu cred ca voi lua din prajituricile pe care hangita mea draga mereu mi le lasa pe marginea masutei si am sa urc sus in leaganul meu de flori si frunze....si am sa il astept pe sufletel sa ma tina in brate si sa imi vorbeasca cum doar el stie...sa imi vorbeasca despre viata, despre dragoste, despre stele, despre ziua in care perdelele cad si fericirea stie sa intre...despre ziua in care nu va mai trebui sa plec, iar el nu va mai trebui sa astepte... :-\ :'( :'( :'( :-\..despre zambet...da, vreau sa imi vorbeasca despre zambet si vreau sa ii vad privirea lui neagra si adanca...calda si atat de frumoasa!!!

07 Martie, 2006, 08:01:01 p.m.
Răspuns #1478
Offline

desdemona


alexia...un_suflet...lady a mea...numai suflete calde pe aici.
am venit sa fur un zambet..un ras,o chicoteala! ce spuneti ma primiti?
Singuratatea te transforma intr-un Cristofor Columb navigand spre continentul propriei inimi.
 Cate catarge nu-ti cresc in sange ,cand de lume te leaga numai marile?pe fiecare clipa m-as imbarca spre apusurile Timpului

08 Martie, 2006, 01:53:03 p.m.
Răspuns #1479
Offline

Lady Allia


Eu parcă aş vrea nişte poveşti frumoase....nişte poveşti cu zâne şi prinţi....cu domniţe şi hangiţe....cine spune una ...vă rog...

18 Martie, 2006, 12:50:35 a.m.
Răspuns #1480
Offline

alexia


Bun venit Drumetule, intra chiar fara sa bati!
Intra in han. Fruntea îti va fi racorita. Vei gasi hrana credintei si a nadejdii si vei pleca mai departe întarit si refacut. Vei purta în suflet acest han fara sa stii. La orice ora din zi si din noapte iti este deschisa poarta, gazda si hangita binevoitoroare te asteapta mereu, te iubeste si vrea sa-ti vina în ajutor.
De tine însa depinde totul.

                 Asa a inceput povestea...
                 Atunci dadeam tarcoale hanului, acum mai poposesc aici in dorul vremurilor trecute... Mi-e drag hanul desi e mai mereu gol. Uneori nu inteleg ce s-a intamplat. Cred ca il cautam aici pe "Mihail" sau poate ma cautam pe mine...Oricum, acum nu mai e nimic...Pustiu...
                 Intrebari, versuri, proza, ganduri gasesti mai peste tot, dar han nu am mai intalnit. Mie imi lipseste! Dar cel mai mult imi lipsesc oamenii acestui loc. Toti! Orice discutii au fost, acest loc ne-a adunat, ne-a unit... Ce s-a intamplat cu voi? Sunt sigura ca printre "oaspetii" ce ne viziteaza sunteti si voi.
                 Minerva, Gordius, Robert, d3rb3d3u, Lord Saladin si mai nou, Lorelei si Semiramis, unde ati plecat?
                 Da, povestea acestui han nu se termina intr-o zi, insa va indepartati si mai mult. Iar mie imi lipsiti... Cat de mult conteaza asta oare?
                 
"Ceea ce nu ma ucide, ma face mai puternic."

18 Martie, 2006, 06:08:26 p.m.
Răspuns #1481
Offline

desdemona


pacat ca nu ii vezi pe cei care sunt..buni rai..dar sunt..
Singuratatea te transforma intr-un Cristofor Columb navigand spre continentul propriei inimi.
 Cate catarge nu-ti cresc in sange ,cand de lume te leaga numai marile?pe fiecare clipa m-as imbarca spre apusurile Timpului

18 Martie, 2006, 07:04:01 p.m.
Răspuns #1482
Offline

alexia


              Draga Des, cu tot respectul, nu am sugerat in nici un fel ca cei care sunt acum pe site nu reprezinta nimic. Daca nu ai inteles, simt lipsa unor oameni care nu mai sunt aici dar stiu ca ne citesc, si mai ales, duc dorul serilor la han.  Mesajul meu este direct adresat lor. Nu imi permit sa fiu eu hangita, dar voi incerca sa fiu acum, pentru tine, o gazda buna si iti spun:
              -  Fii binevenita in acest han, aseaza-te langa foc, inchide ochii si lasa-te  purtata de vis; ai sa vezi cavaleri si domnite adunati aici, iar de undeva, cineva iti va spune povesti minunate sau iti va canta in slove alese...
"Ceea ce nu ma ucide, ma face mai puternic."

18 Martie, 2006, 09:16:02 p.m.
Răspuns #1483
Offline

Lorelei


Domnita Alexia, suntem pe aproape  ;) Si vinul e la fel de dulce ca altadata.
Amintirile au un singur cusur: ne viziteaza in fiecare zi.

19 Martie, 2006, 08:51:39 a.m.
Răspuns #1484

furia ingerului

Vizitator
Uneori ma intreb de ce femeile scot mereu vinul fiert la inaintare cand se exprima verbal si dresurile cand o fac corporal... ;D