Varful cu Dor - Hanul Viilor

[DIANA]

Sper ca nu uita voinicul sa stinga lampa in han! Eu nu cred ca mai ajung in noaptea asta pe acolo, mai ales ca piratului ii arde de cules fragi si mure! Acum! Noaptea! Hm! Maaare zapacit! Brrrrr! Si ce frig e in padure! Dar o sa incerc sa dorm...un licurici...doi licurici...trei licurici....

[viulian]

Iulian, agitat dupa cateva nopti nedormite, cobora buimac in camera mare a hanului; se astepta sa dea de cei care timp de 23 de pagini i-au stricat somul cu uralele si cantecul lor trubadur..
Initial venise la Varful cu Dor atras misterul acestuia, mai marii vremii vorbind despre cat de fain este locul.. amintindu-si totusi ca odata, dedemult, in ziua in care hanul se deschisese, cuvintele "Intra in han. Fruntea îti va fi racorita." il marcasera, promitandu-si sa poposeasca odata pe acolo.

De pe trepte, vazu niste mese undeva la geam.. cateva pahare stateau rezemate de aerul nemiscat, iar scaunele erau date intr-o parte, mirate si acum de miscarea brusca ce le facusera sa ia acea positie de asteptare a noilor clienti.

"Unde naiba or fi cu totii? Parca erau aici adineaori!" isi zise Iulian. Si incepu sa caute.

.......
gasi un bilet pe care scria: "Noi suntem in padure."
.......


Si Iulian pleca in cautarea lor..

[cv]

  Va fie vremea pe plac si veselia aproape. Iulian, bun venit inca o data in han iti doresc. Promit sa va intampin cum se cuvine pe toti

Prin Piatra Craiului pornit-am iara
Pe-un cal frumos, la spate c-o chitara
Si hoinaream hai-hui prin Piatra Craiului
S-o intalnesc pe fara muntelui

Dar iata la o cotitura apare
O fata blonda pe un cal calare
I-am spus sa stea pe loc sa o sarut cu foc
Dar ea n-a vrut si-n goana a fugit

Priveam naluca-n zare cum dispare
O fata blonda pe un cal calare
Pe-un cal incalecam si bici dadeam
Sa o ajung pe fata muntelui

Intr-o poiana langa-un mic izvor
Statea pe iarba fata muntilor
O luai pe calul meu si nu mai stiu
De-atata dor si foc ce-o sarutai

Dar ani si ani de-atuncea au trecut
Si-n Piatra Craiului au aparut
O fata si-un baiat pe-un cal inaripat
Si-un cantec vechi lasat de la batrani

Prin Piatra Craiului pornit-am iara
Cu un rucsac in spate si-o chitara
Si hoinaream hai-hui prin Piatra Craiului
Sa-l intalnim pe cel ce s-a nascut
 (rau imi pare ca nu-l auziti cantat prieteni...are alt farmec spus acolo sus cand se intalneste om cu... Om)

[Lord_Saladin]

 Pfiuuu !!! Va adusai lemnele, dar vai... era sa ma mance lupul... .
 Noroc ca am avut la mine palosul, si arcul, sa il pun pe fuga, ca de nu, lemne ajungeam eu.
 
 Voinice, adevar iti spun... lupul are gura mare, si coltii mari si plini de sangele victimelor sale, dar raman la ideea ca o intalnire cu o domnita e mai primejdioasa.

[Lorelei]

Pai gata, Muzafer? De-asta-mi esti? Lasi lemnele si pleci? 

[DIANA]

Ehe! A fost asa cum credea Voinicul: ne-am intors taman..maine. Muzafer cred ca s-a dus sa isi tamaduiasca mainile de urzicaturi si intepaturi! Si...poate de ceva rani lasate de vreo domnita! Vine el inapoi! Pana una-alta, vad ca hangita a fost harnica si azi.Draguta de ea!Stia ea ca venim infometati si infrigurati din padure! Vinu-i cald si miroase bine, mancarea e si ea calda...numa' bine sa ne asezam la taifas!

[Lord_Saladin]

 Apai sper ca nu se va supara hangita cea draguta de voi pune eu insumi lemnele pe foc... o sa mai pun un pic de praf de pusca de-al meu, ca sa-i dea tarie si miros, si o sa avem caldura zdravana la noapte...
 
 Ia uitati numai ce grozav se-aude focul in soba ! Nu m-am dus eu departe degeaba dupa lemnele astea....
 
 Numai sa vina lumea, sa mai zica povesti.

[DIANA]

Mai, mai! Ca lenesi mai suntem! Am dat de caldura din han si am adormit cu totii! Or veni oaspeti si ne-or gasi dormind! Ma duc sa ii trezesc pe ceilalti! Iau goarna mea si sa vezi ce ti-i scot din culcusuri! 

[just_a_tear]

 ce este cu galagia asta ,oameni buni?dormeam linistita la caldura si dintr-o data s-a auzit un zgomot f mare.Sigur e zeitza cu goarna ei,sau ma insel?

[DIANA]

Apai...(vorba piratului nostru drag, Muzafer)...draga domnita, lumea zice ca nu are chef sa paraseasca asternuturile calde in seara asta. Asa ca...io zic sa amanam pe maine toate povestile! Nu de alta, dar nici mie nu mi-ar prinde rau un somn de macar un ciclu cosmic, la cata oboseala am acumulat in viata asta! Deci...ma retrag si eu! Stinge dumneata lumina cand pleci in camera dumitale! Pe maine! 

[Gordius]

Multe s-or mai fi intamplat pe la hanul dag dintre vii de cand m-am fost dus... Povesti si cantece... zambete si soare... Ce bine e acasa !

[Lorelei]

Au tacut povestile la han? Hangitaaaaa! Unde te-ai ascuns?

[cv]

  vin, vin... domnita draga. Povestile... nu tac niciodata Prea obosita era hangita sa inceapa ea azi povestile dar imi trag sufletul si promit sa aduc ceva sa va veselesc. Dar vad ca s-a intunecat devreme. Uite aprind lumanarea, atat focul si vin alaturi de drumeti

[Lorelei]

povesti s-ar mai gasi, numa' lumea sa se stranga la han. Pot sa incep chiar eu una, tot n-am povestit pana astazi nimic. Poate apar voinicul (ascuns dupa butoi, ca mai mereu), zeita, piratul nostru, trubadurul, lacramioara cea jucausa, misticul nostru, iulian (tre' sa ne bage-n seama o data si o data!) si oricare drumeti insetati de vin fiert si de povesti!

[cv]

Incepe domnita si se aduna si lumea ai sa vezi