Varful cu Dor - Hanul Viilor

[cv]

  nou?pai nu noi Domnia ta umbla prin targuri.aici... cu iarna, frig, zapada...

[DIANA]

Ni s-au luminat fetele de bucurie cand am vazut trubadurul intrand in han! Si licarul din ochi e mai aprins ca niciodata! Fii binevenit, marite Gordius!

[Gordius]

Bine te-am gasit, Zeita draga! De cand nu am mai calcat pragul hanului, credeam ca m-ati uitat!

[cv]

  vrei sa ne necajesti trubadur drag.cum vine asta?uitat?hmmm.cred ca esti pus pe sicanat in seara asta

[Lorelei]

Nu uita lumea trubadurii asa usor. Pofta buna si asteptam povestea, spusa incet, abia soptit.  

[Lorelei]

Hmm, miroase a pas de voinic. Indraznesti? 

uite si-o domnita! hangita draga, varza calita i-a atras!

[Gordius]

Hangita, draga mea, departe de mine gandul sa va necajesc. Doar graieste foamea in mine, ca se pare ca maţisoarele mele au pornit rayboiul de 100 de ani si transmit semnale aiurea. .

Domnita Lorelei, se gandeste Trubadurul la poveste in timp ce mananca... Povesti pierdute sunt multe... numai sa se descurce prin ninsoare sa gaseasca drumul spre han .

[cv]

viulian, AL`Xandra... hmmm timizi?
e hai, ai in traistuta povestile.doar sa le lasi si vin la lumina

[DIANA]

Hangito, bucatele tale au si ele ca si amintirile, un singur cusur: ne rapesc toata atentia si ne lasa fara povesti! 

[Gordius]

Despre ce vreti sa va povesteasca "mosul", dragele mele?

[cv]

  stie zeita ca am si...contraoferta: salata de legume... portie calculata 
uite trubadurul si-a si facut probleme
ce doresti trubadur.poveste sa fie

[Lorelei]

despre cum s-a luptat cu zmeii. sau despre cosanzene. sau despre ninsorile ce au sa vina. pai despre orice, poveste sa fie!

[cv]

  brr cam frig in han.fug sa atat focul.se vede treaba ca trebuia sa gatesc ceva numai cu legume fierte ) dreptate a avut zeita. pupic ei si ma declar infranta

[Gordius]

Pai, dragele mosului, se spune ca traia odata, la o margine de lume, un zmeu... Era urat si inspira frica tuturor, cu ghearele lui de zgriptor si cu coltii ranjiti a prada, cu parul lui sarmos in care se impletisera de-a lungul vremii frunze moarte si fire nesfarsite de nisip... Numai cand isi arata chipul toata lumea o lua la goana de spaima si se ascundea in case, ferecand usile si ferestrele...

[Lorelei]

si, si?