Cu lumea-n cap ... prin calatoria mintilor pierdute.
Baga-ti mintile in cap, fetito~!!!
De cate ori n-am auzit acest indemn in anii de copilarie (si chiar si in adolescenta, uneori)... "Baga-ti mintile in cap~!
Asa ne spun uneori, si parintii, si profesorii, chiar si unii colegi, mai conservatori.
Baga-ti mintile in cap~! Ei, si m-am apucat eu sa-mi bag mintile in cap si mi se parea ca reusisem la un moment dat... ce sa va mai povestesc, eram bine (ziceam eu), mintile mele stateau cuminti, acolo, la locul lor (adica in cap, normal)... asta pana cand, intr-o zi, am vrut sa le mai folosesc un pic (mintile, desigur), si nu mi le-am mai gasit~! Ce surpriza~! Mi-am pierdut mintile~! ... DUPA TINE.
(Fac aici o paranteza pentru a aminti de un dialog intre printul Hamlet şi groparul-filosof:
- "Cum a innebunit?
- Simplu: pierzandu-si mintile!")
Si uite-asa m-am dus eu in cautarea mintilor pierdute (de unde si expresia "e dus, saracu`"), cat pe ce sa nu mai gasesc drumul inapoi, asa de departe m-am dus... si le-am gasit (urrraaa~!!!).
E drept, nu mai erau chiar la fel ca atunci cand mi le bagasem in cap... se flescaisera nitelus... si m-am apucat sa le beau cu suc de flori (si cum le beam eu asa, cum mi se suiau iar la cap...)
Trage-ti voi invataminte adanci din aceasta poveste...
decat sa-ti bagi mintile in cap, mai bine ti le bei, ca tot la cap se suie...

Asa am facut si eu, dar cu atata zel, ca m-am pomenit cu capul in nori (de usoare ce erau, cand se urcau la cap, mintile incepusera sa ma inalte catre cer).
N-a fost bine. Ca sa scap din nori, m-am gandit sa caut ceva greutati sa mi le atarn (de maini, de picioare, de viata...).
Am vrut ceva sa fie la indemana. M-am uitat in jur... lume si iar lume, asa ca mi-am luat-o in cap. Acum e bine. Cu lumea-n cap nu mai e loc de bagat mintile in cap (nu de alta, dar nu-ncap), de pierdut nici atat (ca acum le tin la vedere), curat trai pe vatrai (n-am inteles niciodata de ce e un ideal sa traiesti pe un vatrai, ca din cate stiu eu, e tare, mic si murdar).
Asa ca, dragii mei, nu va grabiti sa-i judecati pe cei care-si iau lumea-n cap... cautati mai intai sa aflati ce-avusesera acolo mai inainte... si ganditi-va o clipa daca nu cumva SINGURATATEA E PRETUL FERICIRII (definita de fiecare pentru el).