11 Octombrie, 2025, 12:08:12 a.m.
Totul despre Iubire

Autor Subiect: Subiect pentru saptamana 29 Nov. - 5 Dec. 2004  (Citit de 7827 ori)

0 Membri și 1 Vizitator vizualizează acest subiect.

29 Noiembrie, 2004, 06:58:29 a.m.
Citit de 7827 ori

DIANA

Vizitator
Subiectul pentru aceasta saptamana: "Vis de iarna". Ce va doriti sa se intample in viata voastra in aceasta iarna? Proza sau versuri, nu uitati! Lasati visele sa curga! :)

30 Noiembrie, 2004, 08:58:18 p.m.
Răspuns #1
Offline

Lorelei


Decembre se codeste sa ninga.
Pe hornuri visuri fumega tacut.
Frunze - numai - se scutura. Frunze trecute...
In ureche aud greier scump cantandu-mi colinde.
Dar astazi decembre se codeste sa ninga.
Mi-e pasul intors
si tampla fierbinte,
hoinar ratacesc arsurile palmelor mele...
Dar astazi decembre se codeste sa ninga.
In golfuri
marea se tanguie in cochilii de melci.
Caprui clipeste amurgul intre doua batai de inima.
Sunt numai cascada si numai parere.
Dar astazi decembre se codeste sa ninga.
Te izbesc cu fruntea de ghinde
si ma prefac in alb pur.
Numai luna
iti mai cunoaste pasul.
Vuiet amplu de unda
viseaza albastru la luceferi apusi.
Caci astazi decembre se codeste sa ninga.
Amintirile au un singur cusur: ne viziteaza in fiecare zi.

01 Decembrie, 2004, 07:19:41 p.m.
Răspuns #2
Offline

George Ene


1 Decembrie 2004

     IMAGINI PUŢIN MIŞCATE

Monedă de schimb cinstit:
albul pur al florilor toamnei
contra albului pur al zăpezilor iernii.
Cerul şi-a schimbat apele tulburi
pe vata de zahăr, care se cerne abundent pe ici, pe colo...
Urşii s-au retras în bârloguri
şi dormitează într-o confuzie totală.
Ciutele încă mai zburdă
sfioase şi temătoare.
În izba de la marginea pădurii
vânătorii au pus de-o ţuică fiartă
pe când puştile lor stau la poveşti,
grămadă, în tindă.
Îmbujoraţi, copiii mai mari
au făcut derdeluş pe malul morii
şi patinoar în albia râului,
în vreme ce ţâncilor omului nevoiaş
abia li se văd ochii
de sub plapuma veche...
Furnicarele marilor oraşe:
reclame luminoase,
febra cumpărăturilor
celor cu dare de mână
şi lacrimile amare ale celor ce n-au.
Toată lumea aşteaptă sosirea Moşului
mult prea darnic cu unii
şi înzăpezit, cine ştie pe unde,
pentru alţii.
În Sahara - liniştea de mormânt
a nisipului rece.
La Poli - plescăitul neputincios
al focilor rătăcite, căutându-şi copcile.
Trenurile se târăsc
sfâşiind întinderile albe.
Avioanele, ca nişte fermoare,
unesc toartele cerului.
.......................................................
E iarnă, iar Planeta
şi-a înclinat puţin axa faţă de Soare
şi-şi vede de drum.
E 1 Decembrie, iar România
şi-a îmbrăcat Ziua Naţională
în Trei Culori
şi-şi vede de drum...
E cantu dinoscitur avis

02 Decembrie, 2004, 03:05:54 p.m.
Răspuns #3
Offline

Semiramis

Global Moderator
   Lasa-mi tristetile sa plece pe-ale iernii albe raze! Si adu-mi putina fericire, cat sa o surprind sub ramura de vasc! Privesc in jur si imi doresc, sa nu mai vad atata resemnare in inimile tuturor. Si stand asa, gandesc la iarna ce intarzie sa ninga.
    Lasa-mi zambetul s-apara pe-ale ghetii flori amare! Si cu soapte de cascada, zi-mi sa plec in cautarea viselor ce ma astepta pe marginea nedeslusitului! Caci iarna noastra ne e trista.
    Lasa-mi amintirile sa vina pe-ale stelei lunga trena! Sa ma impresoare incalzindu-mi trairile din alte ierni...cu brazii albi si luna muta...si cate un licar de cometa ce-mi spune ca iernile mele inca nu s-au sfarsit.
    Lasa-mi cugetul sa planga pe-ale tale tample reci! Si prinde-mi sarutul inghetat in palme! Doreste-mi sa vin pe aripi de uitare sa te trezesc inaintea venirii pasarilor calatoare! Ninge-mi iarna peste vise...
    Lasa-mi sufletul s-apuna pe-ale tale gene-albastre! Sa imi cuprinzi dorurile de avalansa oprita la marginea padurii de brad. Sa iti urmez cararea pasilor in zapada neatinsa. Sa te gasesc la hotarul iernii ce nu mai vine.
« Ultima Modificare: 02 Decembrie, 2004, 03:08:46 p.m. de Semiramis »
Whatever happens, happens for a reason!
Orice se intampla, se intampla cu un scop!

04 Decembrie, 2004, 06:44:28 p.m.
Răspuns #4

Lord_Saladin

Vizitator
 E iarna.. e frig, este Craciun....
 E vant cumplit, ingrozitor,
 Aud cantand de Mos Ajun,
 Un glas frumos, ratacitor.
 
 Ma apropiu incet de fereastra mea,
 Si ma uit pe langa sufletul meu...
 Ma uit dupa vre-o mana calda,
 Caci mi-e frig...
 Imi este greu...

 Ma uit dupa o privire luminoasa,
 Caci aleea mea e rece si intunecoasa...
 Ma uit dupa pe cer dupa vre-o stea 
 ma uit in jur mereu dupa Ea...

 Ascult atatea glasuri ratacite,
 Printre potecile albastre, batucite,
 Printre zapezile adanci si grele,
 Printre visele mele...

 Speranta nu moare niciodata,
 Spunea cineva din tarile calde,
 Care nu cunoscuse niciodata,
 Zapezile reci si asa de dalbe.

 Si iata o lumina  diafana,
 A doi ochi plini de lumina,
 Ca doi luceferi din intinsul cer,
 Ca sanctitatea unui inger...
 Si-o mana fina...