N O I

[George Ene]

N O I

Două fire de iarbă -
   vântul le mângâie înfiorarea,
   stelele le poleiesc tăişul -
   ameninţând luna inutilă.

Două pachete de apă
   stau de vorbă,
   îşi scriu,
   îşi trimit săgeţi
   de gânduri,
   trec prin gări
   unul pe lângă celălalt,
   fiecare către altă adresă.
…………………………….
Două pietre albe
   la marginea pustiului
   sprijinind depărtarea:

Noi, cei de-altădată…

[alexia]

                Noi, doua taceri
                    lipite-n sarut-orizont
                    tu mare albastra, eu cer fara nori.
                   
               Noi, doua palme
                     impreunate-acum
                     pentru rugaciunea de seara.

              Noi, doua suflete
                     unul de foc luminand
                     altul de piatra amara si seaca.
               
                 

[Semiramis]

noi, doua soapte
      la marginea cetii,
      pierdute in falduri de apus.

noi, doua lacrimi
      la hotar de tacere,
      intre doua suflete gemene.

noi, doua suspine
      la limita sarutului,
      scapate din piepturi, amor.

noi, doua ispite,
      la granita marii,
      sperand la poalele dorului.

[George Ene]

   Felicitări, fetelor dragi, pentru poeziile voastre reuşite!
   Vă iubesc!
   Şi ca semn că vă spun adevărul, iată, postez şi eu ceva:

NOI PESTE ANI

    Motto: "Am o răbdare de bou" (Van Eyck)

Păşesc în urma ta
umbră,
peste umbra ta
vis,
până când întunericul
mă va topi
în amintirile tale.
Mă voi numi…
"Altădată".