VENISTI, VIDISTI, AUDISTI!*
(Poem scris în amarul stil postmodernist)
Venim (unii din alţii) mânaţi de ceea ce mâncăm şi bem.
Visăm mânaţi de ceea ce mâncăm şi bem
Gândim mânaţi de ceea ce mâncăm şi bem.
Vorbim mânaţi de ceea ce mâncăm şi bem.
Muncim mânaţi de ceea ce mâncăm şi bem.
Iubim mânaţi de ceea ce mâncăm şi bem.
Plecăm mânaţi de ceea ce mâncăm şi bem.
Câtă dreptate aveau strămoşii noştri latini,
când spuneau că "Omul îşi sapă groapa cu dinţii"!
(Din ciclul "Ieşirea din oglindă")
Colegiale - scrise cutremurat de ceea ce văd că mănâncă şi beau unii semeni:
1) Renunţaţi la pâinea albă, oameni buni! E otravă pentru viscere şi pentru pompa numită inimă;
2) Reduceţi drastic (şi chiar eliminaţi) raţia zilnică de zahăr. Are aceleaşi efecte nocive;
3) Limitaţi consumul de cartofi la 1-2 buc. pe săptămână. Cartoful e fratele bun al celor doi, care-l premerg;
4) Beţi, pe cât posibil, numai apă fiartă (cca o jumătate de oră!) şi răcită - trasă uşor de pe depunerea sa de calcar şi minerale care a rămas pe fundul vasului de inox (neapărat de inox) în care aţi fiert-o.
Cu dragoste, G.F.
---------------------------------
* Aceste cuvinte pot fi citite pe frontonul scenei Teatrului din Timişoara şi înseamnă "Veniţi, vedeţi, auziţi!". Îndemnul (care, iată, a devenit maximă), e traducerea în latină a celui grecesc existent pe vremea lui Pericle, la intrarea în spaţiul sacru (în gr. "ieron horon") al Cetăţii Eleusis, unde "se consumau" vestitele Mistere (din Eleusis).