Copii in pungi...

[Iosif]

Mda... hazul de necaz parca nu prea-si are locul aici.
Am vazut si trait prea multe sa ma mai scarbeasca ce s-a povestit aici, subscriu la propunerea Dianei, mai bine incercam sa taiem raul din radacina in loc sa ramanem blocati de imaginea rezultatului. Din pacate intreaga Romanie este un rezultat aproape de macabru, daca vrem sa schimbam ceva cred ca cel mai indicat e sa avem grija cum ne educam copii, pentru ca cei care s-au format in stilul asta e prea putin probabil sa se mai schimbe.


S-auzim de bine!

[Lady Allia]

...Copii în pungi..., copii abandonaţi prin spitale..., copii bolnavi de boli incurabile "uitaţi" de părinţi pe paturi goale, albe şi reci..., copii care pierd şansa înainte să o aibă şi totuşi îşi păstrează zâmbetul..., copii care devin bătrâni în ei înainte de vârstă..., copii care dorm în containerele în care poate s-au şi născut şi cărora le-au zis prima dată..."mama"..."mama unde e?"...defapt...!... Copii schilodiţi şi aruncaţi la cerşit, vânduţi pentru organe... DA..., asta e lumea în care ne învârtim şi pe care ne place uneori să o privim din spatele unor ochelari de cal...spunând..."eu ce pot să fac?"...
...Am lucrat în spitale, in case de copii, în centre de minori ca şi voluntar şi...nu cred să vreţi să ştiţi câte grozăvii am auzit, am văzut..., câte nopţi m-am rugat şi am plâns...câţi copii prea devreme pierduţi într-o lume de mucegai şi igrasie sufletească..., câţi copii chirciţi cu mâinile pe gură să nu urle de durere, de suferinţă, de tristeţe...!!!!
...Uneori mă întrebam ce mă ţine să nu urlu şi eu cu ei...nu ştiu nici acum...poate doar puterea aceea de a le lua mânuţele uneori vinete de boală, alteori carne crudă de la atâta stat pe pat... şi de a le spune câte o poveste despre mămici şi tătici care trăiesc în Cer..., în Cerul în care eu uneori în acele clipe nu mai crdeam...privindu-i!
...M-am întrebat de multe ori: "oare ce fel de oameni sunt cei care fac asta?"... Acum mă întreb: "oare am dreptul să mă întreb ce fel de oameni erau, sunt?", "oare am eu dreptul să îi judec?"... oare societatea DEFAPT ce face pentru aceşti oameni care ajungând în situaţii mult mai mult decât disperate ...recurg la astfel de gesturi??? Ştiu!!! Îi judecă! Odată îi judecă de ce au ajuns acolo...în acea situaţie, apoi îi judecă pentru că şi-au făcut copii, iar mai apoi îi judecă pentru că îi abandonează!...De ajutat însă...îi ajută cineva sau ne mulţumim să spunem mereu, mereu, mereu...: "pe mine cine mă ajută???"!
 Nici nu mai ştiu de cine să îmi fie milă...de copii, de disperaţii şi iresponsabilii ăia amărâţi sau...de societate?

[Just]

Pai da ! Pe mine ma apuca revolta cand vad astfel de cazuri .Desigur ca ele nu inceteaza sa apara si apar intr-un numar ingrijorator de mare .Chiar si 3 cazuri pe an sa fie mie imi pare alarmant . Si ma revolta nu atat mamele sau cei care se ocupa cu asa ceva ,cat pe autoritati, care nu iau masurile de rigoare . Sa ne gandim ca s-a intamplat o astfel de nenorocire si politia a descoperit persoana in cauza .Ce ii face ? ii da cativa ani de inchisoare ? o alta persoana nebuna vede ca a scapat respectivul cu o pedeapsa atat de usor de suportat si se gandeste sa faca si el asa ca poate nu o sa-l prinda ,iar daca il prin ce mare scofala ,scap eu cumva si din asta sau daca nu trec prin ca nu e cine stie ce .

Sa taiem raul de la radacina! si nu ne vom mai ciocni de asemenea grozavii .Dar cu cine sa vorbesc eu ,biet om obisnuit ? sunt oameni ce-si omoara copiii mici in bataie ,altii ii arunca in wc ,altii in lac legati cu bolovani la picioare. Suna crud ? nu este vina mea . Asta e realitatea ! Exista ceva mai urat sau mai grav pe lumea asta ? Sa inteleg ca dai intr-un om care la randul sau se poate apara ,dar intr-un biet nevinovat lipsit de cea mai mica protectie ? aici am vrut sa ajung .Deci pedeapsa sa fie pe masura ,sa sperie ,sa infricoseze asa cum intamplarile astea te fac sa-ti iei campii si sa te imparosezi .

Pana cand pedepsele se vor inaspri in asa fel incat sa infricoseze cu adevarat ne vom ciocni si de aici inainte de nenorociri ca astea.