A obtine ceea ce iti doresti

[Lorelei]

"În viata exista doua tragedii. Una e sa nu obtii ceea ce doresti. Cealalta e sa obtii." (G.B. Shaw)

cu varianta "cand vor sa ne pedepseasca, zeii ne implinesc dorintele".

Cat de bine este sa obtinem ceea ce ne dorim? Dorinta in sine, o data implinita, nu va deveni saturata? Atunci cand ne dorim ceva avem impresia ca lucrul respectiv (poate fi si persoana), o data obtinut, ne va aduce fericirea. De cele mai multe ori nu se intampla asa. Oare nu stim ce vrem sau vrem cu o forta incredibila numai ceea ce nu putem avea, iar atunci cand avem deja nu mai e la fel de interesant?

[Strumfita]

   Parerea mea este ca .. vrem cu o forta incredibila ceea ce nu putem avea .. pt ca ne place sa luptam pentru acel lucru. Oricine se simte un invingator , mai puternic cand obtine ceva ce nu poate obtine oricine, ceva ce este aproape imposibil de obtinut, victoria este mai mare.  Dar dupa ce castigam lupta, si obtinem acel lucru, vraja dispare pentru ca ne dam seama ca nu mai avem pentru ce sa luptam. 
  Parerea mea.
  Apropo. M-am intors printre voi prieteni dragi. Va pup dulce pe toti  si ma bucur ca m-am intors

[charlie]

cu cat este mai greu de a obtine ceva, cu atat acel lucru este mai pretuit, dar cu cat este mai usor de obtinut....

[bongolicina]

 Noi traim intr-o nebuloasa completa. Habar n-avem ce si de ce ne dorim! Dovada cea mai simpla este ca imediat ce ni se implineste o dorinta, fugim disperati in directia alteia. Niciodata nu suntem satisfacuti, indiferent cate dorinte ni s-ar fi indeplinit.... Azi vreau bani de un covrig ... ma gandesc ce bine ar fi daca as avea in fiecare zi bani de un covrig.... mi se indeplineste dorinta....maine vreau patine cu rotile.... mi se indeplineste dorinta.... poimaine vreau un calculator.... mi se indeplineste dorinta.... raspoimaine vreau o masina .... samd.
De fapt, dorintele tuturor se pot rezuma la una singura... dorinta de a fi fericit... si cautam prin mijloace externe sa ne indeplinim aceasta dorinta .... obiecte sau persoane.... adevarul fiind ca nu putem fi fericiti decat cautand fericirea adanc in interiorul nostru ... eu incerc lucrul asta... usor de zis, greu de facut!
 Asta cred ca e motivul pentru care ne aglomeram cu atatea dorinte si apoi, cand ni se indeplinesc le aruncam, adesea ca pe niste carpe, uitand ca fusesera, pana nu demult, dorintele noastre mult-iubite.

[Iosif]

Foarte corect! Se intampla de multe ori ca odata ce am obtinut ceea ce ne doream sa inchidem ochii fericiti si sa ne trezim la un moment dat ca obiectul dorit nu mai exista sau ca a scazut incredibil de mult ca valoare in ochii nostrii.

[viulian]

"În viata exista doua tragedii. Una e sa nu obtii ceea ce doresti. Cealalta e sa obtii." (G.B. Shaw)

Adica sa fii prizonierul obsesiei ?

[Daniela]

Noi traim intr-o nebuloasa completa. Habar n-avem ce si de ce ne dorim! Dovada cea mai simpla este ca imediat ce ni se implineste o dorinta, fugim disperati in directia alteia. Niciodata nu suntem satisfacuti, indiferent cate dorinte ni s-ar fi indeplinit....

Cred ca e o blamare prea mare a ne declara vesnic nemultumiti. In realitate, exista satisfactie pentru fiecare dorinta implinita, satisfactie ce se concretizeaza intocmai in disparitia nevoii.
Fericirea nu inseamna satisfacerea dorintelor, nu este acea stare de bine pe care o resimtim de fiecare data cand obtinem ceva mult dorit sau cand ne atingem un obiectiv. Daca ar fi asa ar insemna ca omul este o fiinta mult prea superficiala.
Fericirea este, dupa parerea mea, o starea de liniste, acea stare de pace launtrica si implinire care nu are nimic de-a face cu euforia creata de obtinerea unui anumit lucru, ci tine de dimensiunea noasrta spirituala.
Nevoile pe care le simtim in mod regulat sunt o necesitate mai mult organica (chiar si cele superioare sunt intr-un anumit fel tot asta) si intr-adevar ne umbresc oarecum calea spre fericire prin materialismul si uneori banalitatea lor. Insa ele sunt firesti pentru om. Fiecarei nevoi ii corespunde un comportament de satisfacere si este urmata de o alta si apoi alta, alta, alta... Si este foarte bine ca este asa! Pe de o parte, acest lucru ne asigura stabilitatea emotionala si, pe de alta parte, ne asigura progresul (cum ar fi daca am ajunge intr-o zi sa ne satisfacem toate dorintele si sa traim din pura inertie?).
Starea de liniste de care aminteam - fericirea - trebuie inteleasa ca fiind independenta de satisfacerea, respectiv nesatisfacerea nevoilor. Un om poate fi fericit chiar daca are o sumedenie de necesitati actuale...depinde doar de cat de ancorat este in "fuga" dupa ele si de modul in care le percepe. Obsesiile sunt cazuri patologice tocmai pentru ca, in cazul lor, fericirea este identificata in mod fortat cu satisfacerea nevoii.

Fericirea nu este un obiectiv, un scop in sine. Ea este pur si simplu. 

[bongolicina]

 Exista o diferenta intre necesitati si dorinte ale caror impliniri sunt niste tragedii...... eu m-am referit la ultimele. Fericirea, intr-adevar, le transcende pe amandoua.

[un_suflet]

Putem fi FERICITI cu atat de putin...si AVEM TOT CE NE TREBUIE!

[curtezanu]

se spune ca un vis implinit e un vis pierdut... cautam sa ne implinim un vis si apoi ramanem cu un vis mai putin,,, ne simtitm goi... si ne facem alt vis... suntem noi oare blestemati la nefericire? sa nu obtinem niciodata atat de mult pe cat am dori? sau suntem lacomi din nascare si dorim mereu sa ne depasim nefiinta precum un luceafar mort?

[digitty]

 "cel mai frumos vis este acela care nu se implineste"--am gasit asta pe net..nu mai stiu exact unde...si am impresia ca este un fel de echivalent sau explicatie a celorlalte doua citate...

[un_suflet]

"Propriile fapte te fac insemnat sau neinsemnat." Tantrakhyayika

"Intotdeauna poti sa gasesti ceea ce nu cauti." Murphy

"Cauta la cine te pretuieste, cat de curata e inima, nu cat de inalt e gandul." Nicolae Iorga 

"Fericirea nu vine facand ceea ce vrei, ci dorind ceea ce faci." Anonim

[Lady Allia]

" Totul vine la timp pentru cel ce ştie să aştepte. - Joseph Villele "

[viulian]

Apropos de zicala asta, ma racaie ceva cand o citesc

Am incercat sa o caut pe net sa vad exact cum suna in engleza da' fara success.

Ce ma deranjeaza este ca imi suna a resemnare - asa tradusa. Cel care stie sa astepte imi pare doar un adaptat care nu a incetat sa mai spere, dar cumva nu-si mai face sperante desarte si sa-si roada unghiile, si acum ca s-a cumintit, i se da din cand in cand.

Mie zicala imi suna apta cumva de o atitudine mistica.. ceva de genul: Primavara vine. Iarba creste. Ceva de genul - oricum nu trebuie sa faci nimic - lucrurile se intampla de la sine... nu te poti impotrivi lor.

Adiica as transforma putin zicala in "Totul vine la timp pentru cel ce stie sa nu astepte", si nu intr-un sens isteric, ci unul spiritual... Totul e aici, dupa ce sa mai astepti ? Si cand totul e aici, totul a venit deja la timp...

[Lorelei]

Nu cred ca e vorba de resemnare. Ideea e (asa vad eu) ca ne dorim in viata cu ardoare, patimas, irational o multime de lucruri. Dar le dorim fara sa intelegem niciodata ca de multe ori ne e mai bine fara ele. Si cand le avem in sfarsit incepe tragedia. Era o replica in Zorba Grecul: "I've done it all, wife, kids, the full catastrophy" sau asa ceva suna. Am zambit, da' nu m-am putut impiedica sa nu ma gandesc la ideea asta ca tot o tragedie e si sa obtii ceea ce iti doresti.

Daca nu obtii, totul e o tragedie, ramai cu frustrarea, cu dorintele neimplinite, cu regretul tip "cum ar fi fost daca" etc. Daca obtii ajungi repede repede sa-ti dai seama ca te-ai legat la cap fara sa te doara. Ca de fapt ti-e mai rau cu ceea ce ai obtinut decat atunci cand nu aveai. Si in sine, asta e adevarata tragedie, ca nu ne dorim lucruri esentiale in viata, ci numai prostioare care nu aduc cu ele nimic bun nici daca le obtinem, nici daca nu le obtinem.