Minciuna intr-o relatie

[Evangeline]

Credeti ca intr-o relatie sanatoasa se spun minciuni? Cand e bine si cand nu e bine sa mintim partenerul(a)? Daca stiti ca ati gresit si ca greseala va distruge relatia ce alegeti, sa mintiti sau sa spuneti adevarul? De ce?
Eu una cred ca, chiar si o minciuna poate distruge o relatie. O data ce minciuna e spusa ceva parca nu mai ca inainte, ceva s-a pierdut si va pierdut pentru totdeauna. O relatie sanatoasa se bazeaza pe sinceritate-chiar mi se pare foarte important sa fii mereu sincer cu cel/cea iubit(a).
Voi ce credeti? 

 

[Lorelei]

Cred ca trebuie sa definesti ce intelegi prin a minti. Adica exista minciuni si minciuni. Daca vorbesti de minciunile importante, iti dau dreptate, asta nu poate decat sa faca rau unei relatii, dar cred ca exista si asa zisele "minciuni marunte" pe care uneori e bine sa le zici. Mai ales cand nu poti nici macar sa taci, trebuie sa zici ceva (o intrebare directa la care raspunsul absolut sincer ar rani poate inutil). E greu sa fii absolut sincer. Uneori nici cu noi nu putem fi 100% sinceri (ce vorbesc eu 100%, poate nici 70%). Dar cu altcineva?

[Evangeline]

Scuze ca nu am dat un exemplu Am vorbit mai mult la modul general si nu m-am referit la ceva anume. Sa spunem de exemplu ca iti inseli iubitul/iubita. Apoi iti dai seama ca ai gresit si nu stii ce sa faci sa fie bine in continuare, sa nu te desparti de persoana iubita. Ce alegi: sa nu-i spui nimic, pentru ca oricum aventura nu a insemnat nimic pentru tine sau sa-i spui adevarul cu riscul de a termina relatia? Bineinteles ca asta nu e singurul exemplu sunt multe altele.
Ma refer la minciunile importante, asa cum a zis Lorelei. Atunci cand ai inselat persoana iubita, cand ai spus un secret despre el/ea prietenilor tai, cand promiti si nu te tii de cuvant si multe altele. 

 

[sunshine]

   Eu cred ca trebuie sa spui adevarul, cu orice risc. Daca partenerul te iubeste si intelege ca i-ai marturisit greseala , tocmai ca nu vrei sa-i ascunzi tradarea, atunci ,greu, dar va trece peste ce s-a intamplat , ar gandi ca probabil a gresit si el(ea) daca ai facut pasul asta, ar cauta sa vada ce se poate face sa  poata fi ca inainte.In nici un caz nu se va razbuna( ochi pt ochi) pt ca ar incepe lantul slabiciunilor. Marturisirea este totusi o dovada de iubire si iertarea la fel. Nu stiu, asa vad eu lucrurile. Daca cineva inseala , inseamna ca nu este totul ok, exista nemultuliri si neajunsuri sentimentale.

[desdemona]

exista multe de discutat pe acest subiect,sau cel putin sunt lucruri destul de importante.De fiecare data cand vorbim despre relatia perfecta sau despre partenurul ideal punem pe primul loc sinceritatea,adevarul,fie el dureros sau nu.Dar in momentul in care suntem pusi in fata unei situatii de genul acesta batem un pic in retragere.Decizia finala este in functie de principile fiecaruia si de sentimentele acestuia.Dar intr-adevar este greu de ales...intre principiile tale despre adevar si faptul ca s-ar putea ca relatia sa se incheie,un fapt destul de dureros.Eu am avut o situatie in care recunosc..am ales sa nu ii zic adevarul,dar am ales despartirea...care oricum era rezultatul pe oricare cale am fi luat-o.Am facut bine?poate mai era o sansa pentru noi..

[ONLY DESIRE]

Cred ca intr-o relatie sinceritatea e esentiala!Chiar si atunci cand apare infidelitatea e ami bine sa fii sincer cu partenerul pentru ca asa ii dovedesti lui si chiar si tie ca a fost o greseala si ca regreti ca l-ai inselat!fiind sincer mai poti avea speanta ca te va ierta....insa daca afla din alta parte sansele sunt aproape nule.Si pana la urma adevarul oricum iese la iveala..intr-un fel sau altul si poti pierde totul!

[Evangeline]

Intr-adevar only trebuie sa vorbesti mereu  deschis cu el/ea chiar daca exista riscul de al/o pierde. Daca te iubeste cu adevarat te va ierta. Cu toate astea tind sa cred ca ceva nu mai exista, ceva s-a pierdut in momentul in care l-ai inselat si parca mereu exista frica ca se poate intampla din nou

 

[ONLY DESIRE]

intr-adevar,poate ca nimic nu va mai fi la fel!dar macar ai ocazia sa-i demonstrezi ca a fost o greseala si nu se va mai repeta...si in timp sunt sanse mari ca totul sa revina la normal! dar cand afli din alta parte pierzi totul si increderea dispare complet......in majoritatea cazurilor cel putin.Cred ca e de preferat putin in locul a nimic.dar depinde...poate ca unel; persoane nu ar suporta adevarul si atunci e mai bine sa le fie ascuns!

[darky]

de fiecare data le-am zis prietenelor mele sa-mi spuna daca se intampla ceva... este cel mai simplu... o minciuna iese tot timpul la iveala, cand te astepti mai putin. in cazul in care te hotarasti totusi sa nu spui nimic, exista un mare risc sa fie interpretata acea tradare in alt fel, si in momentul in care incerci sa explici ce s-a intamplat cu adevarat sa nu mai fii crezut. oare cum e mai bine: sa spui ce s-a intamplat, existand o sansa sa treaca partenerul peste asta sau sa ascunzi si in momentul in care afla sa se naruie totul? din punctul meu de vedere nu mai poti avea incredere o buna perioada de timp in persoana iubita in cazul in care se intampla asa ceva.

Prerea mea...

[alexia]

               Minciuna este tot ce spunem altfel decat este realitatea. Nu cred ca orice minciuna poate face rau. Ii dau dreptate si lui Lorelei, si celor care vor sa li se spuna totul. Cand inseli (si ma refer la o relatie, nu o intalnire), problema cea mai mare este ca, inainte de a-ti minti partenerul, te minti pe tine. Cred ca ajungi intr-o situatie confuza in care, incercand sa-ti explici tie cum stau lucrurile, ajungi sa minti. Nu stiu care e cea mai potrivita solutie, cred insa ca a spune sau nu adevarul, depinde de relatia dintre parteneri.
               Pe langa minciuni, exista tacerea, omisiunea. Daca nu spui ceva, inseamna ca ai mintit?

[darky]

Alexia... te referi la tacere si omisiune. dar daca cel pe care il iubesti isi da seama ca ceva nu este in regula si iti spune acest lucru, tu ce ai face? i-ai spune sau nu?

[furia ingerului]

Este regretabil sa se ajunga la minciuna intr-o relatie. Cu toate astea anumite conjuncturi EXCEPTAND pe cea in care unul dintre cei doi au inselat, pot constitui scuze justificabile in favoarea ascunderii adevarului. Uneori pur si simplu trebuie sa-i protejam pe cei din jurul nostru de efectele nocive ale adevarului chiar daca asta implica responsabilitatea  unei constiinte ingreunate.

Cineva batran si foarte drag mie imi spunea mai demult: "Nu face tot ce poti, nu da tot ce ai si nu spune tot ce stii".

[alexia]

              Darky, asa cum spuneam... intai incerc sa vad ce m-a facut pe mine sa nu spun, sau sa spun altfel ce s-a intamplat. Apoi ma intreb: oare ma va crede ca a fost atat, sau doar atat? I-as spune doar daca ar intelege si asta fara sa-i pricinuiesc o durere imensa. Ma intreb inainte si daca se merita sa-i spun, daca este atat de important. Tu i-ai spune iubitei tale tot?

[darky]

Inca nu mi-am mintit si nici nu mi-as minti iubita... cred ca cel mai corect ar fi sa stie cel de langa tine... eu personal i-as spune iubitei mele daca s-ar intampla ceva, deoarece in momentul in care ea ar afla pe parcurs, chiar daca nu ar fi nimic intre mine si respectiva, nu stiu daca as putea sa o conving ca pe ea o iubesc, ea este viata mea si nu a fost nimic altceva decat o simpla iesire la cafea... cred ca ai gasi intelegere daca iubitul sau prietenul tau ar sti ca ai fost la o cafea cu un alt barbat, atata timp cat el nu ar mai gasi si alte "probe" care sa conteste ceea ce-i spui...

[alexia]

               E normal sa te simti in pericol atat timp cat cineva pare sa-ti fi "invadat" teritoriul. Daca nu ti-a spus ceva, te-ai gandit ca poate a considerat intamplare lipsita de importanta? Cat despre "probe", depinde ce probe ai gasit si daca o incrimineaza atat de mult...