de cate ori poti spune te iert?

[littlerose]

iertarea e dumnezeiasca. dar de cele mai multe ori iti poate aduce numai batai de cap.

sa spui: te iert ca m-ai mintit;
te iert pt ca m-ai inselat;
te iert pt ca existi si imi faci viata un chin;
te iert pt ca nu dai dovada de consideratie fata de sufletul de langa tine;
te iert pentru ca nu observi ca si eu am un punct de vedere;
te iert pt ca ma calci in picioare cu egoismul tau ori de cate ori ai chef;
te iert pt ca nu imi faci cadouri;
te iert pt ca nu stii ce varsta am;
te iert pt ca ai tendinte de paranoia
te iert pt ca ai incercat sa ma indepartezi de mine insami

de cate ori ati spus te iert si rezultatul a fost benefic de ambele parti, nu doar de cea a "penitentului" iertat?

merita oare sa spui te iert, mai ales atunci cand constientizezi faptul ca nici iertarea divina nu poate shimba ceva?

eu nu mai pot ierta. de aceea dragostea ma ocoleste.

oare ce sa mai iert?
din moment ce-mi sunt pangarite toate urmele de mine in mine.

[Iosif]

Sugestie cu mana pe inima pentru toata lumea: NICIODATA sa nu uitati ce vreti cu adevarat! Renuntati doar in situatii extreme si cu cap la nevoile voastre. Decat o relatie in care mereu lasi de la tine si mereu faci doar ce ii place partenerului mai bine libertatea de a gasii persoana portivita!

[Alia]

Offff.... Se spune ca "iertarea fara uitare este ca vinul trezit" Din pacate eu pot ierta, dar niciodata nu uit, ceea ce este mult mai grav.... Nu am privit niciodata inapoi "cu manie", dar am invatat sa nu ma mai dau cu capul de...."grinda" . Este important a "uita". Am invatat din fiecare experienta cotidiana ca trebuie mers mai departe, dar.... nu am uitat niciodata pe cei ce m-au ranit, fie si printr-un act de tradare minor, sau cei ce mi-au inselat asteptarile..... De aici rezultanta ....sunt o persoana corecta care dau fiecaruia ceea ce merita, nu raman niciodata datoare, replica verbala imi iese pur si simplu fara voia mea. Este adevarat uneori sunt inflexibila, poate prea pragmatica, iar din atitudinea asta pierderea este de ambele parti..... Nu trebuie sa fii mereu conservatoare sau excesiv de precauta (imi spun mereu...) dar de fiecare data, fara voia mea actionez astfel.... Uneori imi doresc sa las garda jos, sa pot fi ranita.... si poate sa pot fi.... "fericita" . Mereu am mers pe premiza "cine s-a fript cu ciorba, sufla si-n iaurt... iar eu refuz iaurtul..." este o prostie.... Cei din jurul meu, care nu ma cunosc, considera atunci ca as fi dura ca o stanca... Nu cred in a doua sansa..... si de aici..... pierzi-castigi.....ce oare?? probabil experienta.

[desdemona]

ma regasesc foarte mult in raspunsul tau aAlia.Dar cred ca fac acest lucru foarte multi...multi din cei ce au suferit...sau poate unele firi mai sensibile(cum este cazul meu)
Eu merg pe "roata se va intoarce",si fac acest lucru inconstient de multe ori...
Sunt constienta ca mi se intoarce si mie...si de acea incerc sa ranesc cat mai putin oamenii.

sa ierti...asta este solutia...dar degeaba ierti pe celalalt daca nu te ierti pe tine si pe asteptarile tale.Ierti dar nu uiti...si iti vei aminti mereu.
Nu sta in firea noastra sa stergem cu buretele faptele urate si grele din viata noastra..asa capatam experienta si duritatea...asprimea vietii.
Intrebarea este vrei sa uiti si sa ierti?

[ONLY DESIRE]

ca si Des si eu cred acelasi lucru:"roata se intoarce" si de aceea incerc  sa iert si sa merg mai departe,sa uit si sa ii fac pe ceilalti sa am ierte atunci cand gresesc! iertarea te elibereaza,iertarea te umanizeaza!singurul lucru pe acre imi e foarte greu sa-l iert e minciuna....sau tradarea!

[Alia]

Aveti dreptate voi, am citit si analizat ingrozitor de mult in ultimii ani toate aspectele acestei probleme, drept pentru care la teorie stau fff bine. Instinctul de conservare este probabil mai puternic la unele persoane, astfel ca, in ceea ce ma priveste, merg mai departe , dar oare merg mai departe sau m-am oprit din punct de vedere afectiv exact la momentul dezamagirii, al frustarii si al neputintei de a modifica starea de fapt....(in realitate cred ca am incercat prea putin sa modific ceva....). De multe ori ma critic singura...sunt prea pragmatica, prea transanta, prea corecta pentru acest secol.... probabil ca intr-o alta viata voi gandi mai putin si fi mai fericita....

[Alia]

iar ca raspuns la intrebarea ta des.. raspunsul este DA VREAU SA IERT SI SA UIT! dar persoanele cerebrale din pacate nu prea reusesc acest lucru........

[littlerose]

as vrea acum, in acest moment sa spun TE IERT!!!!!!!!!!
fara cuvinte, am spus-o inconstient printr-un vis pe care l-am avut.
l-am visat pe cel (am sa il numesc metaforic "OMUL NEGRU") care m-a "invatat" sa uit ce e iertarea.
este prima data in 3 luni(de cand am refuzat sa ii mai permit sa ma domine)cand reusesc sa il visez, in toata splendoarea lui malefica. dar l-am visat. si prin asta cred ca i-am oferit iertarea.
uitarea?
ce bine ar fi sa avem un buton pt delete sau escape?
O DOamne, cand o sa ni le poti pune la dispozitie?
as vrea sa pot spune acum TE IERT si sa sa fiu si eu iertata pentru toate gandurile necurate pe care le-as fi pus in aplicare pt a-l face si el sa sufere. nu mai e nevoie. el chiar sufera. nu ma bucur. imi pare rau.
sa spun ca ii multumesc pt ca m-a calcat in picioare si apoi s-a comportat ca si cum nimic nu s-a intamplat. as putea face si asta, de ce nu?
dar cel mai simplu si mai eliberator ar fi acest TE IERT pe care i-l transmit. nu stiu daca o sa il primeasca sau nu. eu am scapat de povara.

multumesc voua celor care ati dat reply in acest post.
am citit si am citit
si o sa mai vreau sa citesc

o noua intrebare?
care e mai greu de iertat?
minciuna prin omisiune sau minciuna pura?

[ONLY DESIRE]

Minciuna prin omisiune categoric!E o insulta la adresa mea minciuna "pura"!Atunci cand minti o persoana pur si simplu e ca si cum l-ai eticheta drept naiv,sau chiar prost daca vreti.....pe cand atunci cand se omite a spune ceva lucrurile se schimba putin,cel mintit chiar nu are de unde sa stie ca a fost mintit!nu stiu cat de bine m-am exprimat....dar sper ca am reusit sa-mi exprim punctul de vedere!

[Alia]

Dupa parerea mea jumatatile de adevar sunt cele mai periculoase, atunci deliberat celalalt te manipuleaza, iti prezinta situatia in asa fel incat sa nu poti spune: ai mintit.... Oricum eu urasc minciuna sub toate formele ei........ nu voi intelege niciodata oamenii care mint... nu-i condamn pe cei care incearca sa iasa dintr-o problema grava printr-o minciuna nevinovata, dar pe cei care mint pentru a-si atinge scopurile, care o fac din egoism....
Unora chiar le-o spun in fata, ii taxez, pe altii in schimb nu-i taxez, dar au mai mult de pierdut deoarece ma indepartez elegant si incerc sa nu mai am de-a face cu ei. Eu am o vorba (evident este un proverb ce nu-mi apartine....) Dara rudele nu le poti alege, prietenii da... intotdeauna am primit in anturajul meu persoane decente, verticale, cu bun simt .... pe cei mincinosi in general i-am ocolit, iar cand n-am putut sa-i ocolesc...au avut de-a face cu "acul" meu. Ca raspuns la intrebarea ta.... cred ca dintre cele doua rele..... prima este mai rea....

[Miss M.]

Of Doamne cat imi place topicul asta ! ... Sunt campioana la iertat !!! De ce iertam ? Pentru ca a gresi e omeneste dar a ierta e divin ! asa mi-a spus mie cineva demult . Si l-am crezut si am iertat . Am crezut ca iertand dau dovada de intelepciune , de maturitate mai ales , de pretuire ... am crezut ca dau sanse iubirii ! Am iertat ca am fost inselata , am iertat ca am fost jignita , am iertat ca am fost lovita . Cum e posibil asa ceva ? Este foarte posibil , e greu inceputul insa dupa aceea ... Sa nu credeti ca sunt o persoana naiva , ba dimpotriva sunt orgolioasa de fel si mai tupeista dar lui i-am permis de toate , i-am permis sa-mi distruga viata .Stiti filmul " in pat cu dusmanul '' , nu ? Lui i-am iertat orice insa acum mi-e greu sa ma iert pe mine pentru alegerile pe care le-am facut pana acum ... Nu vreau sa spun ca nu trebuie sa dam o a doua sansa unui om care ne-a gresit cu ceva dar trebuie sa ne gandim daca merita cu adevarat !

[serenity82]

noi putem ierta de foarte multe ori o persoana dar nu trebuie sa exageram. exista momente si lucruri marunte pe care i le poti ierta la infinit dar exista si cazuri in care daca l-ai iertat mai mult de 2 ori sigur se va intampla si a 3 oara, nu trebuie sa uitam ca toti meritam o a doua sansa. probema apare insa cand noi gresim si nu ni se ofera o a doua sansa. ce facem atunci?

[black rose]

stii tu...roata se invarte si daca ierti vei fi iertat..depinde si de gravitatea faptei.....insa eu rareori acord o a doua sansa si asta intr-un procernt foarte mic...nu suport minciuna...O URASC

[Diviana_girl]

Iertare fara uitare...nu se poate....
Iar atunci cand spui te iert sa fie sincer si sa fi pe deplin sigura ca asa simti..altfel acel te iert e in van..si te minti pe tine si pe cel iertat....
Multi spunem ca uram minciuna...dar oare..si aceia care spun asta nu au ajuns in situatii de a minti?....
exista vreo persoana care nu a mintit?...
"cel care nu are nici un pacat sa arunce primul piatra"...vi se pare cunoscut acest citat?

[serenity82]

Dintr-un punct de vedere ai dreptate diviana insa exista momente in care tu poti sa ierti pe cineva ca te-a ranit insa nu poti uita. exista si momente in care le impaci pe cele doua, il ierti din suflet ca poate nu a fost vina lui dar fara sa realizezi mai tarziu intamplarea te poate afecta, in relatia voastra sau cu alti.