Multumesc Andrada de incurajare , chiar am nevoie ! Ar trebui sa fiu recunoscatoare ca am in jurul meu oameni de bine care ma alimenteaza cu curaj si sperante . Incerc sa ma impac cu trecutul meu si sa privesc cu fruntea sus spre viitor dar e greu , am sufletul amortit si nu inteleg de ce a trebuit sa fie asa ?...
E pacat ... e pacat de cei 5 ani in care m-am daruit cu totul lui , e pacat de iubirea aceea " ca-n filme " care s-a spulberat , e pacat de lacrimile pe care le-am varsat si sperantele pe care le am avut . Oricat as incerca nu reusesc sa inteleg unde si cu ce am gresit , am incercat sa fiu o mama si o sotie buna , chiar am incercat sa nu las rutina sa intervina intre noi , sa nu-l neglijez , sa mentin flacara iubirii aprinsa ... Nu , nu stiu unde s-a produs ruptura ! De ce , daca am reusit sa ne implinim visele la care am aspirat de cand ne-am cunoscut , ne iubeam , am reusit sa ne casatorim dar mai ales - avem un copil minunat - pe care l-am dorit si am asteptat cu atata ardoare momentul potrivit sa - l primim in viata noastra ... De ce acum , cand avem tot ce am visat amandoi totul s-a spulberat ? ... Sunt dezamagita de iubire , de viata dar am un motiv foarte puternic sa merg inainte , am langa mine un suflet cald si pur - Denisa mea , iubita mea mica care in momentul acesta umple atatea goluri in mine si-mi da puterea sa continui sa zambesc si sa-mi spun cu voce tare : TOTUL VA FI BINE !
Subiect: AI CURAJUL SA FII TU ? (Citit de 20205 ori)
