Catty, puterea este in noi. Te inteleg perfect, doar ca ....eu nu am cautat vinovati. Constientizam ce se intampla, dar...in acelasi timp simteam ca ma .."dezintegrez"... M-am impacat eu cu...mine si am putut merge mai departe. Stii...nu cred ca acel cineva este vinovat, tot noi suntem. Probabil ca am imbracat pe cineva cu o haina ce nu era a lui, probabil ca nici macar nu l-am intrebat daca vrea sa imbrace aceasta haina si de aici rezultanta. Cel putin la mine asa s-a intamplat. Culmea este ca nu regret nimic. Am inteles o multime de lucruri, m-am metamorfozat si..... am mers mai departe. Alternau starile de bucurie impusa cu cele de disperare, de durere aproape fizica, desi, nu-mi permiteam sa ma las prada acestor sentimente.
In final am reusit, desi...sincera sa fiu..."curentul" inca mai deschide usa ce, cu greu ma straduiesc sa o inchid in urma mea. Muncesc pe rupte, incerc sa-mi ocup mintea cu o multime de lucruri, puterea este in mine, stiu sigur, puterea este in tine...stiu sigur. Dar, daca luptam sa ne gasim echilibrul interior, sa ne acceptam singuratatea, sa nu ne fie frica de ea, da avem un optimism debordant, ceilalti vor vedea acest lucru si....lucrurile bune chiar ni se intampla.
Nu cauta firicelul in exterior, ci in propria fiinta, nu-i usor, dar nu-i imposibil. Stiu ce spun, eu...sunt in "convalescenta" deci te inteleg perfec. Mult noroc si zambeste.....