Pentru amelie ... e foarte delicata postura pe care ai descris-o iar lucrurile sunt relative si din acest motiv n-as putea sa iau o pozitie transanta , stii cum e , la teorie ne pricepem toti da' practica ne omoara ... intr-o oarecare masura inteleg ceea ce traiesti insa ... mergi pe o sarma foarte subtire si riscul de a cadea este foarte mare . Inteleg prea bine ce inseamna sa stai langa un om de care nu te mai leaga sentimente , cel putin nu dragostea ... si cand inima ta striga dupa o clipa de fericire , sa se trezeasca la viata din amortire iar cineva iti aude chemarea si apare nepoftit in viata ta iti tulbura existenta dar iti bucura sufletul ... cedezi slabiciunii .
Pana aici e bine , e frumos , e asa cum nu sperai ca mai poate fi , traiesti din nou , da ... dar mai departe ? ... Cum sa te imparti intre doi oameni ? Cum sa-i multumesti pe amandoi ? Nu-l mai iubesti pe sotul tau , ok , ai motive bine intemeiate insa cum iti tii gandurile si sentimentele ascunse in fata lui ? Cum poti sa vii acasa din bratele celuilalt sa dormi langa el ? ... Cate minciuni trebuie sa spui ca sa-ti faci timp sa-ti traiesti sentimentele si iubirea ? Si apoi ... chiar si cel pe care il iubesti ... cum se simte cand pleci de langa el stiind ca te duci acasa , la caminul tau , la sotul tau si el ramane mereu pe locul doi in lista ta de prioritati desi e locul 01 in inima ta ? ... E dificil mai ales pentru tine sa traiesti dualitatea asta , sa te imparti in doua si sa-ti mai ramana ceva si pentru tine .
Partea cu marturisirea e relativa , nu stiu cat de bine face relatiei cu sotul tau si asa subreda , adica sa-i spui ... stii , eu te insel pentru ca nu te mai iubesc , am si eu dreptul la fericire dar totusi nu ma pot desparti de tine pentru ca avem o casa impreuna , un copil , etc ... sau mai stiu eu care sunt motivele pentru care nu poti sa pui capat relatiei cu sotul tau . Asta n-ar face decat sa complice lucrurile mai ales daca mai vrei o relatie cu el . Ideal pentru toti ar fi sa spui adevarul si sa inchei relatia cu sotul tau daca , intr-adevar nu va mai leaga sentimente , si sa-ti traiesti libera dragostea ta adevarata , sa poti sa i te oferi pe de-a intregul iubirii , sa nu mai fii nevoita sa-ti ascunzi sentimentele . Dar cum nu stim decat vag situatia nu stim in ce masura este acest lucru posibil , nimeni nu e in masura sa judece pana nu se afla in postura respectiva sa simta cum e , poate sunt motive temeinice care te tin inca langa sotul tau , poate copilul (desi e destul de mare de acum sa inteleaga anumite lucruri) , tu stii mai bine ...
E o postura foarte dificila dar oamenii in general au libertatea de a alege , cred ca si tu va trebui sa faci o alegere la un moment dat , ori iti schimbi viata si alegi drumul sentimentelor ori te sacrifici sa ramai langa sotul tau de dragul unor motive atat de importante pentru tine . Personal , iti doresc sa ti se implineasca visele si lucrurile sa se aseze frumos in viata ta .
P.S ... dupa cum ziceam , suntem buni la teorie numai ca practica ne omoara
