Pai ambele variante sunt corecte, dpmdv. Cu o completare care lipseste in fragmentul din carte.
Tensiunile se acumuleaza, da, si odata acumulate trebuie cumva sa te descarci de ele. Niste debuseuri cumva. Sa urli, sa plangi, sa mergi la cumparaturi, sa faci sport, etc...
Era si o zicala. Ca englezu e coleric si se manifesta, neamtu e aparent calm si se imbolnaveste de stomac. Adica tensiunea, nedescarcata, isi gaseste descarcarea prin dureri, ameteli, rosiri vizibile ale fetei, etc...
Starea de nervorzitate creeaza tensiune. Ce nu se zice in fragment este ca daca esti suficient de robust, nu trebuie sa te cuprinda furia (si sa apara tensiunea). Poti anticipa acest moment, si sa ramai calm. Nemai enervandu-te, nici nu te mai "incarci" de tensiune.
E o alta modalitate de a face fata stressului sa zicem - dar trebuie exercitiu, si un soi de neimplicare/detasare. E mai complicat. Dar odata stapanit mecanismul, da, esti mai clam in general. Insa e mai greu asa ca... mai usor sa te descarci.
Din punctul meu de vedere nu e nici o contradictie. Contradictie ar fi doar daca incercand sa controlezi emotiile, te-ai frustra suplimentar. Dar aici e ideea subtila. Nu trebuie sa FORTEZI sa controlezi (a forta implica o tensiune care trebuie si ea descarcata). Dar odata ce intelegi ca degeaba te enervezi, ca peste 40 de ani, cand sfarsitul e aproape, toate prostiile cotidiene de acum, care par oribile, atunci or sa para insignifiante, iti dai seama... ca si acum sunt insignifiante. Si atunci te detasezi cumva de ele.. Le faci ca trebuie sa le faci, dar fara sa le mai atasezi emotii atat de intense.