Un bun ramas, copil gingas, cu rucsacelul plin, in spate,
Incins la brau, rosu-n obraji, saboti luciosi si primenit,
Maine pornesti pe drumuri noi, spre profitori si roase coate,
De maine-ncolo pesmetul copilariei, se va fi mantuit...
Nu-ti roade unghiile de teama, nu esti tu primul pionier,
Poteca asta-i calcata de multi la timpul potrivit,
Doar ca multi tare-o calca stramb, dar tu fii smecher,
Daca auzi si vezi si taci, traiu-ti va fi tihnit...
Nu-ti ridica nasul inspre cer de treci pe langa-un oblojit,
Care-n zadar sa-si bage-n traista ce-i da-se Domnul a-ncercat,
Ca fu calcat fara tagada, de hiene, lupi, si fu strivit...
Nu judeca faptura dupa chip, copile, ca-i pacat.
Dar nici nu-ti dezveli la intamplare sufletul la-un oarecare,
Ca fiule, si asta-i pe buna dreptate, o mare-ncercare.
Fii rezervat, tacut si calm, dar mai presus, in asteptare,
Tu sa n-arunci prin cocina in porci cu margaritare.
Am sa-ti mai scriu intr-o scrisoare,
Ceea ce-n viu grai nu ti-am spus,
Acum, iti dau o calda-mbratisare,
Sa nu ai teama Dumnezeu e sus.
Subiect: Poteca ingusta. (Citit de 1337 ori)