Poezia
Sieşi spinare:
cară sublimul printre culori
pe care-l subţiază-n auz
în toate limbile lumii,
cu nevăzute săgeţi
împerechindu-l,
desperechindu-l.
Sieşi drum:
toboşar şi cadenţă
coborâtoare în eurile
flămânde de sine –
oglinzi prin care se iese
dincolo, sub cereasca
muzică nesfârşită
a spaţiilor;
în care muzicienii
se pierd unii în alţii
în adâncul necuprins
albastru,
sihastru.
Sieşi lucrare:
în poveşti ţâşnind din sine,
cu împăraţi iuţi la mânie
şi fete mult prea visătoare,
servind jar iubiţilor lor
cai iuţi, mai iuţi
ca săgeţile ochilor –
împlinindu-se
în chipeşi înfloritori,
atoatebiruitori.
Sieşi risipire:
din iubire în iubire,
se răstoarnă peste sine,
se caută şi nu se găseşte
decât pe drumul reîntoarcerii
în seminţe, tot mai în adânc,
de unde renaşte întreagă
în titlul său, de sieşi
spinare, drum,
lucrare şi risipire –
rostogolire
în iubire…
Subiect: POEZIA (Citit de 2398 ori)
